Din păcate, nu am avut ocazia să testăm serios autonomia celor
trei maşini electrice din acest comparativ, aşa că ne vom lăsa pe
mâna datelor oficiale. Care, atenţie, anunţă autonomii
teoretice, valorile comunicate putând varia în funcţie de
stilul de condus sau condiţiile de trafic şi temperatură.
Cea mai mare autonomie teoretică o anunţă Mini E: 240
km. Performanţă asigurată de bateriile litiu-ion cu o
capacitate de 35 kWh şi care pot fi încărcate în doar 4 ore la 220
V. Totuşi, în urma testelor-pilot, s-a ajuns la concluzia că o
valoare realistă a autonomiei se cifrează undeva la 180 km – ceea
ce, pentru actualii clienţi de maşini electrice, este mai mult
decât suficient pentru nevoile lor de deplasare.
Oricum, având în vedere performanţele excelente (8,5 secunde
pentru 0-100 km/h, respectiv viteza maximă de 150 km/h, limitată
electronic), putem spune că Mini E stă foarte bine la
capitolul spinos al autonomiei, mai ales că pachetul de
baterii este destul de greu (260 kg), iar masa totală a maşinii
ajunge la 1,4 tone la gol.
smart fortwo electric drive anunţă cea mai mică
autonomie teoretică: 135 km, care, în realitate, ajunge
cam la 110 km. Lucru explicabil de pachetul de baterii foarte
compact, de 16,5 kWh, dezvoltat împreună cu specialistul american
Tesla şi care-i conferă maşinii o masă cu numai 140 kg mai mare
decât a unui smart fortwo obişnuit. Timpul de încărcare totală la
220 V este de 8 ore.
Fiind o maşină concepută pentru oraş, viteza maximă este
limitată la 100 km/h. De aceea, nici demarajul nu este cel
obişnuit, de 0-100 km/h, considerându-se timpul de
accelerare doar până la 60 km/h, de 5,7 secunde, elocvent pentru
capacităţile maşinii în trafic urban.
Citroen C-ZERO este alimentat de la un pachet de baterii
litiu-ion de 16 kWh, care se pot încărca în 6 ore de la o priză de
220 V. Autonomia teoretică este anunţată ca fiind de 150
km, dar realitatea de până acum ne arată o valoare de
circa 130 km.
În condiţiile în care majoritatea covârşitoare a
şoferilor conduc maximum 100 km zilnic în regim urban pe plan
european, putem spune că vorbim de o autonomie suficientă.
Mai ales că şi la nivel de performanţe dinamice, C-ZERO stă bine,
anunţând un demaraj 0-100 km/h în 15,9 secunde şi o viteză maximă
limitată electronic de 130 km/h. În practică, însă, demarajele până
la viteza legală în localităţi sunt excelente, maşina începând să
se plafoneze undeva după 60 km/h.
Citroen C-ZERO este singurul dintre cele trei modele
care poate fi cumpărat în România, deoarece atât Mini E,
cât şi smart fortwo electric drive fac parte din nişte programe
pilot în diverse ţări de pe glob, în special SUA, şi Germania. De
exemplu, clienţii de smart fortwo e.d. plătesc o rată lunară de 700
euro pe o perioadă de 4 ani, după care vor returna maşinile
constructorului.
Preţul lui Citroen C-ZERO este cam mare pentru piaţa
noastră: 36.642 euro cu TVA (care coboară la circa 30.000
euro, după aplicarea bonusului guvernamental pentru maşini
ecologice). O sumă pe care cei mai mulţi clienţi de la noi preferă
să o dea pe maşini mai mari şi mai luxoase sau pe SUV-uri.
Pentru moment, mai ales în lipsa unei infrastructuri de
alimentare a maşinilor electrice, nu putem vorbi de o ofertă cu
adevărat tentantă pentru clienţii obişnuiţi din România. Însă
acest comparativ ne-a demonstrat faptul că viitorul imediat
este al maşinilor electrice.
Care pot fi şi strict citadine, ca smart, şi combinaţii
practice, precum C-ZERO, dar şi sportive, cum este Mini E.
Acest test a fost doar un preview pentru invazia care va
demara în 2012, când mai mulţi constructori generalişti,
începând cu Renault şi Volkswagen, au anunţat lansarea pe piaţă a
maşinilor electrice de serie mare.
Şi încă un lucru: nu avem de ce să ne temem de maşinile
electrice. Poate doar petroliştii să-şi facă griji pentru
profiturile care vor scădea, însă noi, clienţii, vom avea numai de
câştigat. Şi nu mă refer doar la aspectul bugetului, ci şi la un
mediu mai bun şi mai curat pentru noi şi urmaşii noştri.