VW Golf 6 vs. concurenţa – ep. 4: DINAMICA

Dacă ne referim la compromisul între condusul sportiv şi cel confortabil, ajungem la concluzia că VW Golf 6 şi-a cam făcut temele – din nou, nu putem omite observaţia că Golful din acest test comparativ beneficia de cutia de viteze DSG, care înseamnă multe puncte albe în trafic aglomerat, de exemplu. E parcă mai mult îndreptată spre sobrietate, un tempo moderat nefiind greu de obţinut cu cei 140 CP.

Bine, şi Focus are acelaşi avantaj, motorul TDCi pretându-se unui condus relaxat, iar, în oraş şi pe drumurile obişnuite, maşina oferă un confort al suspensiei mai bun decât Golf 6. Astfel că manevrele din scurt, dar şi cele din oraş, fac din Focus o maşină sprintenă, în orice situaţie.

Focus demarează binişor şi are reprize bune, însă TDCi-ul trebuie să se recunoască învins de TDI: dacă în trecut acest 2,0 litri TDCi, construit de francezii de la PSA împreună cu Ford, a fost o revelaţie în clasa compactă, acum VW ascunde sub titulatura TDI un common-rail ceva mai rafinat, mai puţin zgomotos şi cu un răspuns mai bun (din nou, avantajul cutiei DSG…).

Cu DSG, schimbarea treptelor se face extrem de rapid şi fără şocuri, astfel că Golf 6 îţi dă de multe ori senzaţia de mică limuzină. În kickdown, computerul de bord procesează imediat nevoia ta de a le demonstra celorlalţi cât eşti de rapid şi comandă retrogradarea chiar şi a două trepte, dacă e necesar. Golf 6 este o maşină atât rapidă, cât şi confortabilă, cu o insonorizare foarte bună la viteză mare – dar nu atunci când vorbim de zgomotul la ralanti, mormăitul dieselului auzindu-se distinct în habitaclu când aştepţi la semafor.

Bine, asta este o observaţie valabilă pentru oricare dintre modelele din test. Foarte aproape, ca insonorizare, se situează Honda Civic, în timp ce Ford Focus, Fiat Bravo şi Opel Astra îţi conferă o mică doză de disconfort auditiv. O doză ceva mai mare îţi administrează Toyota Auris, în habitaclul căreia zgomotul motorului reverberează cam tare, amintindu-le cunoscătorilor de venerabilul Golf 1,9 TDI.

Honda Civic recuperează multe puncte datorită motorului i-CTDi, mai rafinat şi decât al lui VW – avantaj cilindreea mai mare, cu disponibilităţi serioase de la turaţii foarte joase şi cu o elasticitate remarcabilă. Dacă mai adăugăm cutia de viteze exactă şi foarte plăcut de manevrat, precum şi pedalierul bine poziţionat, obţinem o maşină rapidă, fie că vorbim de trafic urban sau de autostradă.

De la 160 km/h, Civic i-CTDi încă împinge cu îndârjire, în timp ce Golf 6 TDI începe să devină obosit, ajungând mai greu la 200 km/h. Totuşi, japoneza nu e mai performantă ca Golf 6 sau Focus, deşi cifrele de pe hârtie indică o diferenţă de peste o jumătate de secundă până la 100 km/h. Pur şi simplu, Civic nu e o maşină potrivită unui stil agresiv, chiar dacă aspectul asta sugerează.

Fiat Bravo, în schimb, este un latin adevărat. După cum spuneam, motorul e (prea) vivace după 3.000-3.500 rpm, turaţie la care oferă bune reprize. Ba chiar, la un moment dat, începe să îţi confere un sentiment de deja vu – ai un feeling de Golf 4 sau chiar 5 la volanul maşinii, cu excepţia zgomotului, care nu este aşa de pregnant ca la TDI-urile VAG.

Faţă de Golf 6, cu Fiat Bravo este mai greu să adopţi un stil cuminte în trafic urban, maşina fiind tot timpul un atlet nerăbdător. Primele două trepte sunt, totuşi, cam scurte pentru o utilizare normală în oraş, dar treapta a şasea are o demultiplicare potrivită la drum lung, motorul având destule rezerve de putere pentru reprize.

Dacă pentru Opel Astra, jantele şi IDS+ înseamnă un mare plus pe viraje şi în regim sportiv, pe denivelări aceste dotări cresc disconfortul pasagerilor. În trafic urban şi pe distanţe scurte interurbane, nu prea se simte nevoia acestor artificii, Opel Astra fiind aproape la acelaşi nivel cu Fiat Bravo ca neutralitate şi performanţe.

Păcat că timoneria cutiei încă mai suferă de micile agăţări, lucru pe care noul Astra va trebui neapărat să îl elimine. În rest, motorul se achită foarte bine de sarcini, dovedindu-se potrivit pentru voiajele lungi şi rapide. În oraş, motorul nu este la fel de greu de ţinut în hăţuri ca la Bravo, dar tot trebuie atenţie la dozarea acceleraţiei în trafic aglomerat.

Nu este deloc ciudat că Toyota Auris, căreia nu îi place stilul sportiv, se descurcă mai mult decât onorabil la abordarea unui stil normal de conducere. Cei 126 CP par mai puţini, iar, prin comparaţie cu Golf 6 TDI, ai crede chiar că vorbim de dieselul mai mic, 1,4 D-4D. Auris este dedicată persoanelor normale şi care nu vor să exagereze în nici un fel pe şosea, dorindu-se un fel de Golf japonez fără pretenţii.

Dar diferenţa între Auris şi Golf 6 este mult mai mare decât era între precedentul hatchback Corolla şi Golf 4 – evident, în favoarea maşinii germane. Care, chiar şi fără DSG, tot ar oferi un compromis mai bun atât în oraş, cât şi pe traseele interurbane.

În final, deşi Honda Civic se poate lăuda cu un motor foarte reuşit şi cu cifrele teoretice cele mai bune în materie de performanţe dinamice, VW Golf 6 se dovedeşte un compromis mai bun în realitate, fiind depăşit de Focus la capitolul comportament la limită şi confortul general al suspensiei.

Vezi notele date de redactorii ProMotor celor 6 competitori din test şi tabelul comparativ cu datele tehnice

Pagini: 1 2 3