CONSUM
Primul
lucru la care te gândeşti atunci când optezi pentru un motor cât
mai mic este consumul cât mai redus. Numai că aritmetica
„motor mic = consum mic” nu se aplică atunci când vorbim de maşini
mari.
Mai concret, în utilizarea într-un mediu urban cu o aglomeraţie
de nota 7 (pe o scară de la 1 la 10) un familist s-ar aştepta la un
consum de 10 litri/100 km. Ceea ce nu este cazul lui Octavia 1.2
TSI, al cărei computer de bord arăta în final o valoare ceva mai
mică, de 9,8 litri/100 km.
Într-un trafic de weekend, de exemplu, este posibil chiar şi un
9 la sută, în condiţiile în care nu te grăbeşti. Prin urmare, faţă
de consumul teoretic de 7,0 litri/100 km, trebuie să vă
aşteptaţi la un plus de 2 litri la fiecare sută de kilometri
petrecută în oraş.
Motorul
de 1,33 litri al lui Toyota Corolla face faţă cu greu unui regim de
exploatare intensă într-un astfel de trafic aglomerat. Sub
10 litri/100 poţi scoate doar dacă eşti cel pe care îl claxonează
toţi grăbiţii, pentru că altfel, trebuie să te aştepţi la
un 10-10,5 litri/100 km (faţă de cei 7,3 litri/100 km din
teorie).
În ce priveşte Chevrolet Cruze, motorul de 1,6 litri nu se
ascunde după deget: încă de pe hârtie este anunţat un consum urban
de 9 litri/100 km. În practică, un regim normal de coducere,
nici grăbit, nici de pensionar, va duce la o valoare de 11
litri/100 km. Totuşi, e vorba de o cilindree mai mare, din
care sunt scoşi cu 10% mai mulţi cai putere decât în mod
normal.
Dacă ne referim la parcursul extraurban, cel mai puţin avantajat
motor este cel al Corollei: cilindreea mică transformă manevrele de
depăşire într-un fel de corvoadă pentru motor, necesitând turarea
acestuia până aproape de zona roşie. Aşa încât un consum extraurban
de 4,9 litri rămâne doar pe hârtie, deoarece realitatea ne
duce la un 8 litri/100 km, iar o viteză de croazieră de
130 km/h pe autostradă indică o valoare apropiată de 9 litri/100
km.
Motorul
de 1,6 litri al lui Cruze este mai în largul lui într-un asemenea
regim de exploatare, afişând valori similare – deci partea bună
este că diferenţele faţă de teorie sunt mai mici, Cruze având pe
hârtie un consum extraurban de 6,8 litri/100 km. Păcat de lipsa
celei de-a şasea trepte a cutiei de viteze, motorul dovedindu-se
cam zgomotos pe autostradă.
În aceste condiţii, TSI-ul de 1,2 litri al Octaviei nu depune
armele, dar cilindreea mai redusă începe să îşi arate
limitele în ce priveşte consumul. Acesta se situează puţin
sub zona celor 8 litri/100 km, urcând uşor peste în condiţiile
încărcării la maximum a maşinii.
Dar, per total, chiar dacă diferenţa faţă de consumul teoretic
(4,9 litri/100 km) este relativ mare, TSI-ul rămâne clar mai
elastic şi mai plăcut de utilizat faţă de motorizările
celelalte.
PREŢURI
Modelul
Skoda Octavia 1.2 TSI are un preţ de bază de 12.696 euro (cu
TVA), valabil pentru echiparea Classic. Adică un plus de
numai 225 euro faţă de versiunea cu motorul aspirat, de 1,6 litri.
O diferenţă de preţ care merită garantat: în primul rând prin
prisma dinamicii (TSI-ul fiind mai elastic), în al doilea rând prin
cea a consumului (motorul 1.2 TSI are un consum mediu teoretic de
5,7 litri/100 km, faţă de 7,4 litri/100 km motorul de 1,6
litri).
Însă
nivelul de echipare Classic este relativ sărăcăcios raportat la
pretenţiile unui client care vrea o maşină de familie încăpătoare
şi cu o echipare decentă. De exemplu, lipsesc aerul condiţionat sau
geamurile electrice faţă, fiind clar că versiunea Classic este,
dacă nu o propunere de marketing, atunci una dedicată maşinilor de
flotă.
Maşina pusă la dispoziţie de Brady Auto Center avea
nivelul de echipare intermediar Drive. Acesta este mai
scump (14.005 euro), dar „repară” carenţele amintite
anterior. Maşina de test mai adăuga, ca opţionale, proiectoarele de
ceaţă, telecomanda pentru închiderea centralizată şi vopseaua
metalizată, preţul final fiind sub 15.000 euro (cu TVA).
Un
preţ mai bun decât cel propus de Toyota Corolla, cea mai ieftină
versiune având un preţ de 15.317 – nivelul de echipare
Terra are aproximativ aceleaşi dotări cu Drive.
Maşina de test, însă era în echiparea intermediară Luna, care
plusează cu airbaguri tip cortină, proiectoare de ceaţă sau geamuri
electrice spate, dotări pentru care mai trebuie plătit suplimentar
aproximativ 680 euro în cazul Octaviei 1.2 TSI Drive.
Însă
preţul pentru această versiune Corolla 1,33 Luna este de
16.777 euro, ceea ce, psihologic vorbind, înseamnă
depăşirea barierei de 15.000 euro.
Este adevărat, în acest preţ intră şi garanţia extinsă
la 5 ani sau 160.000 km, în timp ce pentru Octavia este
disponibilă doar garanţia extinsă la 4 ani în limita a 120.000 km,
pentru 628 euro suplimentari. Chiar şi în aceste condiţii, însă,
Octavia 1.2 TSI Drive rămâne mai ieftină.
În
ce priveşte Chevrolet Cruze, cea mai ieftină versiune
dotată cu motorul de 1,6 litri şi 113 CP are un preţ de 13.638
euro, în condiţiile în care nivelul de echipare Base este
la fel cum îi spune şi numele, adică doar suficient.
Modelul de test beneficia de echiparea intermediară, LS,
cu un preţ mai mare, de 14.175 euro, dar cu dotări la
acelaşi nivel cu celelalte două modele – excepţie făcând aerul
condiţionat, manual, nu automat.
În schimb, modelul Cruze pus la dispoziţie de dealerul
Rădăcini
Motors beneficiază de un discount interesant, de aproape 1.700
euro, preţul maşinii de test ajungând la o sumă de 12.478 euro.
Adică o valoare foarte tentantă, dat fiind nivelul de echipare
foarte garnisit.
VEZI AICI TABELUL COMPARATIV CU PREŢURI
ŞI DOTĂRI
CONCLUZIE
În
principal, am dorit să vedem dacă moda downsizingului este
potrivită pentru domeniul berlinelor familiale de clasă
compactă. Iar micul 1.2 TSI ne-a dovedit că e o propunere
mai mult decât coerentă – atât comparând-o cu modele ale
concurenţei, cât şi făcând o paralelă cu versiunea Octavia 1.6
MPI.
Devine clar că soluţia turbocompresorului asociat cu un motor de
cilindree redusă este un înlocuitor foarte bun pentru motoarele
aspirate clasice, întâlnite în mod uzual pe aceste tipuri de
maşini.
Câştigul în ce priveşte consumul este destul de mic,
însă marele avantaj îl reprezintă îmbunătăţirea considerabilă a
comportamentului maşinii şi a elasticităţii motorului, mai
ales în condiţii de trafic urban. Avantaje clare aduse de o curbă
de cuplu mult mai bună, apropiată de ceea ce oferă motoarele
diesel.
Apropo
de diesel, amortizarea teoretică a motorizării pe benzină
Octavia 1,2 TSI faţă de noul diesel 1,6 TDI se cifrează la peste
130.000 km, deci modelul pe benzină este o propunere
foarte coerentă şi comparativ cu versiunea diesel cea mai
apropiată.
Prin urmare, până când maşinile hibrid sau chiar electrice vor
ajunge la preţuri avantajoase pentru familiştii de la noi (adică
sub 20.000 euro), se pare că viitorul imediat este al
soluţiei turbo asociate cu moda downsizing.
Octavia 1.2 TSI este exemplul reuşit care demostrează acest
lucru. Şi chiar ne-ar fi plăcut să avem un astfel de motor şi sub
capotele lui Chevrolet Cruze şi, mai ales, Toyota Corolla.
Segmentul maşinilor compacte
este, practic, principalul domeniu vizat de orice producător
generalist, ba chiar şi de cei premium în ultimii ani. Iar pentru
pieţele emergente, cum este şi cea a României, maşinile
compacte reprezintă o bază excelentă pentru maşini de familie de
tipul sedan.
Modelele cele mai răspândite sunt cele cu motoare pe benzină de
circa 1,6 litri şi 100 CP, care reprezintă un compromis decent
între un preţ de achiziţie convenabil, costuri de întreţinere
acceptabile şi performanţe oneste din punct de vedere al unui
familist care utilizează maşina zilnic.
Sunt însă şi destule exemple de astfel de maşini compacte sedan
cu motoare mai mici de 1,6 litri – în primul rând, cu un rol de
marketing, pentru a oferi versiuni cu preţuri cât mai atractive.
De cele mai multe ori, însă, vorbim de maşini
submotorizate, percepţia generală fiind că un sedan
compact nu ar trebui cumpărat dacă are un motor mai mic de 1,6
litri şi 100 CP.
Aşa să fie oare?
Modelul Toyota Corolla oferă, la ora actuală, cel mai
mic motor aspirat pe un model sedan de clasă compactă: vorbim de un
propulsor de 1.329 cmc, cu distribuţie variabilă VVT-i şi care
dezvoltă nu mai puţin de 101 CP. O performanţă lăudabilă pe hârtie
pentru cel mai vândut model în 2009.
Grupul VW, însă, a reuşit să popularizeze tehnologia turbo pe
motoarele de cilindree redusă, iar Skoda, marca low-cost a
concernului german, oferă pentru Octavia un propulsor 1,4 TSI de
122 CP, ceea ce, pentru o maşină familistă, e deja foarte bine.
Însă germanii nu s-au oprit aici: recent, a apărut în
ofertă pentru Skoda Octavia un motor şi mai mic, de numai 1,2
litri – care, graţie turbinei, dezvoltă 105 CP, adică la
acelaşi nivel cu motorul aspirat de 1,6 litri.
Aşadar, am găsit un meci
foarte potrivit între cel mai mic motor aspirat şi cel mai mic
motor turbo, ambele echipând unele dintre cele mai
cunoscute maşini sedan familiste de categorie compactă.
Dar, pentru a ne face o idee cât mai coerentă, am mai adus în
acest comparativ şi un model cu o soluţie mai convenţională:
Chevrolet Cruze, care este oferit cu
motorizarea de bază de 1,6 litri şi 113 CP.
Aşadar, un meci al orgoliilor familiste. Să vedem dacă
merită să îţi iei o maşină de familie cu motor mic de dragul
scăderii cheltuielilor (doar e criză, nu?) sau vorbim doar
de strategii de marketing.
Vom trece rapid peste capitolul cum arată maşinile şi
cum sunt ele la interior, deoarece, nu-i aşa, vorbim
despre modele deja foarte cunoscute marelui public.
Putem, totuşi, să punctăm faptul că,
dintre cele trei, Chevrolet Cruze are designul cel mai
fresh, atât la exterior, cât şi la interior, în timp ce
Octavia şi Corolla mizează pe un stil sobru, foarte potrivit pentru
familiştii serioşi, cele două maşini degajând un puternic aer de
soliditate şi încredere.
În ce priveşte spaţiul interior, Octavia este avantajată
clar de configuraţia berlină fastback, oferind un portbagaj
imens, de 560 litri în configuraţia cu 5 locuri, în timp
ce Corolla şi Cruze au doar 450 de litri – valoare medie pentru
segmentul sedanurilor compacte.
În ce priveşte locurile din spate, deşi ampatamenul cel mai mare
îl oferă Cruze (2,68 metri), el este uşor devansat la acest capitol
de Corolla, unde ai mai mult loc pentru genunchi.
Octavia, în schimb, plăteşte tribut ampatamentului de doar 2,58
metri, având cel mai mic spaţiu pentru genunchi în spate.
Iar acum, să vedem cum se comportă, comparativ, aceste motoare
în diverse condiţii de exploatare. Să începem cu traficul
urban.