Noul Chevrolet Spark este oferit
cu două motorizări pe benzină, ambele cu 4 cilindri: 1,0
de 68 CP şi 1,2 de 81 CP, cuplate la o cutie de viteze manuală cu 5
rapoarte.
Iniţial am mers cu motorul de 1,2 litri,
care s-a dovedit normal, cu un răspuns fără surprize
„nervoase” la apăsarea pedalei de acceleraţie şi care, per
total, îşi face treaba în mediul urban. Maşina nu are o masă prea
mare (cântăreşte sub 900 kg la gol), însă cuplul maxim modest, de
numai 111 Nm, este obţinut la 4.600 rpm.
Deci motorul trebuie turat serios dacă vrei să te mişti
repede, din fericire fără a fi şi gălăgios. Limitele
motorului se fac simţite destul de repede la urcarea unor pante,
aşa încât drumurile lungi pe trasee variate nu sunt prea
recomandate, dacă te grăbeşti.
Cine este adeptul
unui stil calm, poate apela cu încredere la motorul mai mic, de numai 995 cmc. Deşi
mai puţin potent pe hârtie decât cel de 1,2 litri, în practică este
suficient de fâşneţ în condiţii urbane, la viteze de până
la 60-70 km/h, cei 68 CP nefiind cu mult mai prejos.
Este adevărat, aspectul mai agresiv şi oarecum sportiv al
exteriorului, precum şi stilul indicatoarelor de bord nu se vor
regăsi în comportamentul rutier. Spark se conduce ca o
maşină de oraş normală, pedalele şi schimbătorul acuzând
un fel de „moliciune”, specifică majorităţii maşinilor din această
categorie.
Schimbătorul mai poate fi acuzat şi de
imprecizie, dar acest lucru este vizibil mai mult în
utilizare alertă, pentru că în restul timpului este uşor de
manevrat.
Direcţia se comportă bine la
viteze mici, iar manevrele de parcare nu vor pune probleme
nici domnişoarelor foarte sensibile. Totuşi, la viteze mai mari, de
peste 80 km/h, se simte că feedbackul scade rapid, iar corecţiile
devin necesare. Ar fi fost de dorit şi o rază de bracaj mai bună.
De apreciat priza pe care o oferă volanul, chiar şi în cazul
plasticului mai dur specific nivelului inferior de echipare.
Maşina stă bine pe drum, fără a surprinde la capitolul
ţinutei de drum. Caracterul subvirator este relativ
pronunţat, dar simţi din timp intenţia maşinii de a nu sta pe
traiectorie. Spark nu se pretează la atacarea virajelor rapide, dar
reuşeşte să parcurgă un traseu cu multe curbe într-un mod onorabil.
Caz în care se face simţit şi fadingul pronunţat al sistemului de
frânare, dotat cu tamburi pe roţile spate. Totuşi, faţă de
precedentul Spark sau de Matiz, evoluţia ţinutei de drum este
foarte mare.
Nivelul de confort al
suspensiei a crescut şi el extraordinar. Spark amortizează
denivelările mult mai bine decât mă aşteptam, fără a te
zgâlţâi neplăcut şi fără ca suspensia să fie prea zgomotoasă. Având
în vedere carenţele străzilor din majoritatea oraşelor de la noi,
aş putea spune, fără să mă hazardez, că Spark nu le va crea
probleme ocupanţilor în ce priveşte confortul la rulare. De fapt,
astfel se explică şi ţinuta de drum doar medie – suspensia
privilegiază confortul, şi o face mai bine decât mulţi alţi
concurenţi.
Cu zgomotele produse de motoare, Spark stă bine, având o
insonorizare bună pentru categoria maşinii. În ce priveşte
zgomotele aerodinamice, acestea nu sunt pronunţate, dar, la peste
100 km/h, te fac conştient de viteza pe care o ai.
În ce priveşte vizibilitatea, singurul inconvenient
serios ţine de montantul stânga faţă, care, în
intersecţiile aglomerate, te face să îţi întinzi gâtul mai mult. În
rest, oglinzile sunt mari, iar luneta suficient de generoasă.
Per total, Chevrolet Spark se conduce normal,
fără a surprinde la nivelul performanţelor dinamice sau al ţinutei
de drum într-un stil mai alert. Totuşi, marele avantaj ţine
de confortul suspensiei, potrivită pentru drumurile urbane
mai puţin bune, ca să nu zicem chiar proaste. Aşa încât,
deşi maşina arată agresiv, dinamica lui Spark nu este decât
medie, motoarele având cuplul motor modest.
Despre buget, avem prea puţine informaţii la acest
moment