Piesa de care mulți au auzit, dar puțini o cunosc: Volanta. Care e rolul ei și ce defecțiuni pot apărea

Autor: Radu Țuțulan 10 iul. 2024 Știri auto
Piesa de care mulți au auzit, dar puțini o cunosc: Volanta. Care e rolul ei și ce defecțiuni pot apărea

Probabil că s-a întâmplat să auziți de la mecanic sau la un alt șofer că trebuie înlocuită volanta. Această piesă este o componentă esențială a transmisiei, dar despre care mulți conducători auto nu știu nimic. Iată ce este volanta, care e rolul acesteia și ce defecțiuni pot să apară.

Volanta este o componentă pe care o întâlnim la toate mașinile, atât cele cu transmisie manuală, cât și la cele automate.

Este vitală în transmiterea energiei de la motor la roți. Această piesă face parte, așadar, din sistemul de transmisie al mașinii. Dar, are mai multe roluri.

Ce este volanta?

În realitate, această piesă poartă denumirea de „volant”, însă aproape niciodată nu vom auzi acest termen.

Volanta este un mecanism în sine, care stochează energia cinetică. Acesta e, de fapt, un disc cu dinți în partea exterioară, dar care are la interior arcuri.

Practic, volanta asigură un moment de inerție mare, care se opune schimbărilor în mișcarea de rotație.

Ce rol are volanta

Volanta are rolul de a „amortiza” rotația transmisă de motor când șoferul accelerează. Dar și de a preveni blocarea propulsorului, în momentul în care se reduce viteza.

Astfel, când e apăsat ambreiajul, discul se desprinde de volantă, iar cutia de viteze nu mai preia rotația de la motor. Iar când șoferul ridică piciorul de pe ambreiaj, volanta se unește din nou cu discul, învârtindu-se cu viteza imprimată de motor.

Deși, volanta putem spune că e un tampon de amortizare între motor și roți.

Autovehiculele pot fi echipate cu volantă simplă sau cu o volantă cu masă dublă. Volanta simplă folosește un singur disc pentru a stabili conexiunea dintre motor și transmisie. Pe aceasta se află kitul de ambreiaj compus din placă, disc și rulment.

Volanta cu masă dublă folosește același principiu de funcționare. În schimb, atenuează vibrațiile și ține un nivel constant al rotațiilor, mai ales pentru motoarele care au o putere mare.

Ce defecțiuni pot să apară

Atunci când apare o problemă la sistemul de ambreiaj, în general, se înlocuiește tot kit-ul.

Ceea ce înseamnă:

  • volanta;
  • placa de presiune;
  • rulmentul de presiune;
  • discul de ambreiaj.

Acestea sunt componentele unui kit de ambreiaj. În general, aceste piese rezistă până la 150.000 de kilometri, sau chiar și mai mult. Dar, e important să îți dai seama când volanta sau altă piesă a sistemului de ambreiaj se defectează, pentru a le înlocui înainte ca transmisia să cedeze cu totul.

Iată care sunt principalele simptome ale unei volante defecte:

  • Vibrații constante în podea:
    • apar, în general, la mașinile echipate cu volantă cu masă dublă;
  • Zgomote neobișnuite la schimbarea vitezei:
    • dacă se aud pocnituri la schimbarea treptelor, dar nu provin din cutia de viteze, înseamnă că sunt probleme cu volanta;
    • zgomotul dispare când e apăsat ambreiajul, dar reapare după ce ridici piciorul de pe pedală;
  • Ambreiajul patinează:
    • când discul se uzează și nu mai face priză corectă pe volantă, patinează, astfel că rotațiile motorului nu mai sunt transmise corect către roți;
    • poate să apară și un fum alb la transmisie, însoțit de mirosuri înțepătoare;
    • dacă nu se simte mirosul, dar patinarea tot are loc, atunci problemele sunt la volantă.

De ce se defectează volanta

În general, volanta auto se deteriorează când șoferii nu schimbă treptele de viteză corect.

Mai exact, pedala de ambreiaj nu e apăsată complet, până la podea. Astfel, cuplarea sau decuplarea se vor face forțat.

Această neatenție a șoferilor produce o uzură accelerată a discului de ambreiaj și a volantei. Ceea ce înseamnă ca întregul kit de ambreiaj ar trebui înlocuit mult mai devreme.

Urmărește Promotor.ro pe Google News

Sursa foto: ProMotor


Radu Țuțulan
Radu Țuțulan
Radu Țuțulan este licențiat în Științe Politice, fiind absolvent al Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA). Primii pași în jurnalism i-a făcut în 2005, când încă nu terminase liceul. S-a angajat întâi la o micuță redacție de știri tv din București, au ... citește mai mult

Comentarii
Inchide