Transfăgărăşanul sau DN7C este o şosea din România care începe în comuna Bascov, judeţul Argeş de lângă oraşul Piteşti, în direcţia oraşului Curtea de Argeş şi se termină la intersecţia cu drumul DN1 între Sibiu şi Braşov, în apropierea comunei Cârţişoara, cu o lungime de 151 km, traversând pe axa nord-sud Munţii Făgăraş. Porţiunea de la barajul Vidraru până la Cârţişoara traversează un teren montan la altitudini mari şi a fost construită în perioada 1970–1974.
Practic, Transfăgărăşanul leagă Transilvania de Muntenia, traversând cel mai înalt lanţ muntos din România, Munţii Făgăraş, pe o distanţă de aproximativ 92 km. Şoşeaua ajunge la altitudinea maximă de 2042 metri la Bâlea Lac.
Drumul este închis pe o porţiune de 27 kilometri timp de 8 luni din an, iarna şi primăvara, din cauza avalanşelor sau a căderilor de stânci.
De obicei Tranfăgărăşanul se deschide în jurul date de 1 iulie, însă anul acesta deschiderea s-a făcut in perioada 29 iunie. Data închiderii este anunţată pentru ziua de 31 octombrie 2019.
Porţiunea de drum cuprinsă între kilometrul 104 (Piscu Negru-jud. Argeş) şi kilometrul 130,8 (Bâlea Cascadă – jud. Sibiu) se va închide circulaţiei începând cu 1 noiembrie 2019.
Transfăgărăşanul a fost construit între anii 1970-1974, la iniţiativa lui Nicolae Ceauşescu. Deşi la momentul respectiv România avea deja mai multe treceri ale Carpaţilor Meridionali moştenite dinainte de perioada comunistă (Şoseaua Alpină Novaci-Sălişte ori vechea Şosea Câmpina-Predeal) sau făcute în primii ani ai regimului (drumul Bumbeşti Jiu-Petroşani), invazia Cehoslovaciei din 1968 de către trupele sovietice şi uşurinţa cu care puteau fi blocate sau atacate trecerile existente între Transilvania şi Muntenia (care, cu o singură excepţie, urmau cursul unor râuri) determină iniţierea de urgenţă a proiectului „Transfăgărăşanului” – un drum strategic care să lege garnizoanele Piteştiului şi Sibiului.