ROAD TRIP: De la Munchen la Paris cu BMW Seria 7. Invazia
Planul de bătaie era următorul: tragem o tură prin Munchenul înnecat în berea lui Oktoberfest, dormim un pic, apoi parcurgem cei 900 de km care ne despart de Paris cu talpa la podea, profitând de tot ce poate da mai bun limuzina bavareză din motorul V8 de 450 de CP de pe versiunea 750i.
Partea frontală arată mai elegant, nu credeţi?
Zis şi făcut. Cine n-a călcat măcar o dată în viaţa lui la Oktoberfest nu ştie ce pierde. Pierde nebunia organizată nemţeşte. Iar asta merită văzută cu orice cost! Imaginaţi-vă un spaţiu de circa 42 de hectare, mai bine de jumătate din Herăstrăul bucureştean. Apoi umpleţi-l cu zeci de buticuri pline de dulciuri de toate felurile, cu zeci de maşinării uriaşe de învârtit, şocat, zguduit şi răsucit în fel şi chip oamenii, la care adăugaţi vreo 20 de corturi imense în care încap câteva mii de nemţi cu tot atâtea mii de halbe de bere (de fapt, sunt pahare de 1 litru, numite Maß), dar mai ales circa 2-300.000 de oameni care se agită de colo-colo printre corturi, buticuri şi carusele, holbându-se la lucrurile de mâncat, de băut sau de dat în ele. Se cântă, se râde, se fac poze, se simte lumea bine.
Cam aşa arată câţiva mii de nemţi pregătiţi de bere…
A, am uitat să menţionez că majoritatea sunt îmbrăcaţi în costume tradiţionale bavareze, unii mergând aşa şi la serviciu, chestie pe care aveam s-o remarcăm la prima noastră sesiune foto de la BMW Welt, acolo unde spaţiul aseptic şi SF folosit drept cadru de Mihai pentru a scoate în evidenţă frumuseţea faceliftului limuzinei germane contrasta de minune cu recepţionerele îmbrăcate ca acum 150 de ani… Bref, vorbim de o sărbătoare a unui oraş întreg, un haos uluitor de bine organizat, în care aproape jumătate de milion de oameni reuşeşte să se îmbete fără să distrugă nimic, ci dimpotrivă, se bucură la maximum de viaţă.
Un oarecare castel, cu o oarecare limuzină integrată în peisaj
Cam asta e şi filosofia mărcii auto născute lângă Munchen, lucru pe care aveam să-l remarcăm din nou a doua zi, când deja goneam cu 200 de km/h la doar 10 minute după ce ieşisem din centrul oraşului. E incredibilă senzaţia asta, ori de câte ori ai încerca-o: să ieşi dintr-un oraş german în care respecţi cu stricteţe limitele de viteză, bicicliştii şi transportul în comun, doar pentru ca în secunda următoare să apeşi pedala la podea, iar cuplul de 650 de Nm deja disponibil pe de-a-ntregul de la 2000 de turaţii să te lipească în scaun, în ciuda celor trei pasageri care te însoţesc la Paris. Şi să o ţii tot aşa, la viteze pentru care în oricare altă ţară ţi-ai pierde carnetul şi ai fi judecat drept criminal periculos, până spre ieşirea din Germania. Mă rog, cu obişnuitele porţiuni în lucru, unde distracţia se termină – deşi navigaţia dinamică de pe şeptar îţi poate indica din timp rute alternative care să te scutească de ambuteiaje. Vorbim de acelaşi aparent haos – libertatea maximum posibilă – folosit însă pentru a te bucura, nu pentru a le da altora peste nas.
Spatele lui Seria 7 a fost şi el mângâiat uşor, pentru a fi mai cald vederii….
Dacă aveţi totuşi drum spre Franţa, nu ezitaţi să ieşiţi din când în când de pe autostradă. Noi am ieşit la întâmplare şi am ajuns la castelul Hellenstein, din Heidenheim, aproape de graniţă. Dar puteţi ajunge foarte uşor la tot felul de alte castele, Germania păstrând cu sfinţenie tot ce înseamnă istorie – chiar şi ruinele sunt întreţinute impecabil!
Pe străduţele întortocheate ale lui Heidenheim aveam să remarc agilitatea lui 750i, datorată direcţiei active integrale care virează puţin şi roţile din spate, astfel încât orice manevră din scurt e la fel de simplă ca într-o maşină compactă, în ciuda celor 5 metri ai maşinii. Avea să ne prindă bine mai târziu, în Paris, dar deocamdată ne hrăneam ochii cu frumuseţea simplă a castelului atestat din secolul XII şi refăcut în secolul XVII, care adăposteşte acum şi o impresionantă colecţie de trăsuri, caleşti şi alte mijloace de locomoţie care au precedat automobilul. Un popas pe care vi-l recomand călduros dacă aveţi drum pe-aici!
Cum a fost în Franţa, citiţi în pagina următoare…