Noul ML versus Cayenne, X5, Touareg şi RRS

Atunci când era bogăţie, vorba cântecului, SUV-urile premium au devenit un must-have. Aceste off-road-ere convertite la credinţa şoselelor au devenit încet-încet motorul industriei auto premium. Toţi constructorii de lux care contează au acum un SUV premium în ofertă, iar acesta le-a adus mai mult decât creşteri substanţiale ale veniturilor. Voi da doar exemplul lui Cayenne: maşina asta nu a salvat doar marca Porsche, ci şi maşina cult 911. Fiind de interes pentru clienţii din China, Rusia şi Orientul Mijlociu, Cayenne a permis mărcii sale deschiderea de showroom-uri în aceste zone, iar oamenii de aici au înţeles că lângă un SUV Porsche stă bine să ai şi o maşină sport Porsche. Aşa cum SUV-urile de lux au reprezentat imaginea înfloritoare a unei industrii susţinute de clientela în căutare de un status indicator care să sară în ochi mai eficient decât o face un ceas, la fel ele ne-au indicat faptul că suntem în criză.

Şi nu doar noi şi pieţele financiare, ci şi industria auto, care trebuie să supravieţuiască cumva efectelor crizei mondiale. Au apărut astfel, la fel ca simptomele vărsatului-de-vânt, încet-încet, mici indicaţii eco în lumea marilor consumatori. Cele mai tari SUV-uri premium din lume sunt acum maşini la fel de impunătoare, mai luxoase ca niciodată, dar şi mai economice şi mai prietenoase cu mediul decât ne-am fi gândit vreodată. Niciunul din jucătorii importanţi nu mai are transmisii în şase trepte şi fiecare are cel puţin un motor diesel în ofertă. Chiar şi Porsche, care nu demult se jura că nu va produce maşini diesel. Dar ce să faci când ai un TDI de trei litri prin curte şi mai mult de jumătate din clienţi ţipă după el? La restul nu trebuie să te gândeşti, pentru că oricum îşi cumpără 500 CP.

Aşa trebuie să priviţi acest test. Relaxaţi şi împăcaţi cu ideea că banii nu trebuie să conteze aici şi că nu avem dreptul să criticăm un preţ aproape dublu al unui Cayenne faţă de un Touareg. Este simplu. Există foarte mulţi numitori comuni în clasa despre care vorbim, iar preţurile sunt pentru toate buzunarele, fie mai largi, fie străjuite de un arici bine antrenat, care muşcă dacă bagi mâna. Dacă nu cumva găsim un Hover CUV de 70.000 de euro, critica şi depunctarea unui SUV de talia noului ML sau a lui Cayenne în ceea ce priveşte preţul tinde să devină o bârfă. Uite ce scump e ăla, e prea scump, nu e normal. Fiecare preţ se justifică cumva, revistele auto nu trebuie să bârfească, trebuie să testeze şi să confirme dacă merită sau nu. Iar în segmentul acesta, totul este justificabil. Iată cum şi de ce, scurt şi la obiect.

Pagini: 1 2 3 4