5 Pick-uri

Ford Ranger

Modelul se laudă cu o sarcină utilă de 1.090 kg şi cu o masă remorcabilă de 3.000 kg. Pentru a le face faţă, propulsorul diesel de 2.500 cmc dezvoltă 143 CP la 3.500 rpm şi un cuplu motor de 330 Nm la 1.800 rpm. Motorul este pus în valoare de o cutie de viteze manuală cu 5 trepte, extrem de plăcută la utilizat.

Maşina a fost dotată şi cu o cutie de transfer, de unde poate fi selectat modul 4×4 sau reductorul, la rularea în condiţii dificile în offroad. Ţinuta de drum este poate cea mai reuşită surpriză atunci cînd vine vorba de Ranger. Deşi pe puntea spate se află arcuri lamelare, pe asfalt maşina păstrează traiectoria cu acurateţe.

Din cauza greutăţii mari pe faţă şi spatelui uşor, la limită maşina este subviratoare, însă o abordare corectă a virajelor, cu accelerare după jumătatea lor, va elimina acest neajuns. La ţinuta bună de drum contribuie şi diferenţialul cu alunecare limitată, montat pe puntea spate. Dacă este provocat, Ranger ştie să fie supravirator şi să gliseze elegant pe “acele de păr”.

Pe drumurile de macadam, este recomandată rularea în regim 4×4, puntea spate uşoară devenind extrem de jucăuşă şi imprevizibilă în cazul rulării cu tracţiune spate. Nici consumul nu sperie, fiind unul rezonabil pentru cilindreea propulsorului şi greutatea maşinii.

Dintre cele cinci exemplare avute în test, Ford era singurul care avea un aer de pick-up veritabil, păstrînd duritatea liniilor caroseriei. Un detaliu care a contribuit din plin la impunerea în timp a acestui segment.

Mazda BT 50

La prima vedere, BT-50 nu este decît un facelift aplicat celei care a fost Mazda B2500. În realitate, însă, lucrurile sînt ceva mai complexe. La capitolul design, s-a evoluat spre o integrare a modelului în familia Mazda. Bena a cîştigat şase centimetri în înălţime, dar a pierdut 10 în lăţime, datorită, în mare, pereţilor dubli. Per total, însă, volumul a crescut.

Schimbări majore se regăsesc şi la interior, unde totul a devenit mai prietenos, modelul lăsînd în urmă aerul de utilitară a anilor ’90, prezent la B2500. Tabloul de bord expune acum ceasuri mult mai elegante, iluminate pe fond verde, şi un design sport în linia celor de la Mazda3 sau Mazda6.

Extrem de util se dovedeşte reglajul electric al oglinzilor laterale, care te scuteşte, în offroad, de obligaţia de a coborî din maşină pentru a scana împrejurimile. Poziţia la volan este corectă, tipică unei camionete.

Frîna de staţionare implică o acomodare minimă; în stilul celor de la camioane, ea se acţionează de undeva de deasupra pedalei de acceleraţie. Trecerea din 2WD în 4WD se face în primă fază pe loc.

După cuplarea tracţiunii integrale, se activează diferenţialul faţă electric, care rămîne activ pînă la decuplarea lui de către şofer. În tot acest răstimp, se poate alege modul de rulare dorit. De preferat pînă la viteza maximă de 80 km/h în cazul în care alegeţi 4WD şi nu depăşiţi 110 km/h în modul 4×4.

Oricum, veţi descoperi că martorul luminos dedicat diferenţialului faţă vă va avertiza. De ţinut minte, în schimb, faptul că rezervorul de spălat parbrizul are doar doi litri, aşa că, în cazul unei aventuri în offroad, s-ar putea să vă treziţi fără lichid.

Pagini: 1 2 3