TEST de prim contact: Peugeot 2008 – Plein Soleil

În acelaşi an, Peugeot lansa celebrul 404, dar nu despre istorie vreau să vă vorbesc eu aici. În Plein Soleil, filmul, un american sărac, Tom Ripley (Alain Delon), se împrieteneşte cu un bogătaş şi îşi fac de cap împreună prin toată Italia cu iahtul acestuia din urmă, doar pentru ca mai târziu săracul să îl ucidă pe bogat şi să-i fure identitatea, manierele, banii. Evident, şi soţia. Un film cum numai anii ’60 ne puteau da, reprodus totuşi, cu Matt Damon în locul lui Delon, în Talentatul Domn Ripley (1999).

Alain Delon stând în plin soare la Vulcanii Noroioşi

Dar acest gen de lucruri nu se întâmplă numai în filme. Se întâmplă tot mai des şi în lumea auto – iar ceea ce are loc acum pe scena maşinilor de clasă mică este cel mai bun exemplu. Crossovere peste crossovere – multe dintre ele, în fapt doar versiuni supraînălţate ale hatch-urilor de clasă mică – poate singurul segment de creştere reală în ultimii ani pe piaţa auto!

Aparent prietenele vânzărilor din clasa mică, ele sunt un fel de Tom Ripley: deşi ar trebui să fie prietenele hatch-urilor şi MPV-urilor de clasă mică, ba chiar şi compactă, în realitate ele fură din vânzările acestora, preluându-le identitatea, manierele şi banii.

Dacă seamănă cu 208, nu vă miraţi: e un escroc sentimental!

2008 nu face excepţie: deşi din punct de vedere tehnic este doar un 208 supraînălţat care oferă şi câteva soluţii preluate de la SUV-uri, el se va insinua foarte repede în sufletul celor care vor un Peugeot – în dauna lui 208, lui 308, ba chiar şi a altor exemplare mai „bogate” din gama Peugeot. Veţi vedea mai jos că asta aduce cu sine câteva avantaje, dar şi dezavantaje.

E tânăr, cu un design care îi sperie pe unii mai slabi de înger, însă realmente reuşit şi modern, o maşină care nu te poate lăsa indiferent. E bine dotat, indiferent de nivelul de echipare. E agil. E destul de economic la condus, şi asta chiar şi pe un traseu la 37 de grade la umbră care a cuprins Bucureştii, Vălenii de Munte, Vulcanii Noroioşi şi o întoarcere prin Buzău şi Urziceni înapoi într-o Capitală răvăşită de furtună.

De pe scaunul pasagerului din dreapta, te bucuri de o vedere mai bună decât dintr-un 208. De pe bancheta din spate, te miri cu privire la spaţiul pentru cap, foarte generos, şi te simţi ca într-o compactă. De pe scaunul şoferului, ai vrea totuşi ceva mai mult loc pentru coate şi un cockpit care să nu-ţi taie totuşi la zero testosteronul – ceasurile de bord situate deasupra volanului îţi dau aşa o senzaţie de MPV…

2008 ştie să iasă şi de pe drum, dar nu-l băgaţi la pietre sau nămol, da?!

Faţă de ceilalţi băieţi tineri şi cu pretenţii (Captur, în special, dar şi Juke, Trax şi Mokka), 2008 este mai elegant şi la interior, iar în nivelurile medii şi superioare de echipare este cu un cap peste la calitatea materialelor, dar şi a asamblării. Bordul are materiale plăcute la atingere şi un design ultramodern, iar scaunele sunt tapiţate cu materiale bune. Chiar şi plafonul are o tuşă elegantă, pe măsura renumelui Peugeot. Greu să te supere ceva în habitaclul lui 2008 din acest punct de vedere – în versiunea Allure cu pielea opţională arată absolut premium!

Volan simpatic, interfaţă multimedia simplu de utilizat, design elegant. Aşa da!

Lucrurile bune continuă cu trenul de rulare, proiectat parcă special pentru şoselele rupte din România. Pur şi simplu nu simţi denivelările, nu ai zgomote în suspensie şi parcă pluteşti pe deasupra asfaltului, fără însă a pierde contactul cu ce se întâmplă sub roţi, datorită unei coloane de direcţie precise şi plăcute la manevrat (volanul ăla mic este de senzaţie!).

Motoarele testate – 1.2 VTi de 82 CP şi 1.6 HDi de 92 CP – consumă puţin şi promit o dinamică bună, fără a te deranja cumva printr-un zgomot neplăcut, însă au o problemă: cutia manuală în cinci trepte, mai precis etajarea ei, care te încurcă atunci când îţi este lumea mai dragă, prin diferenţele prea mari de turaţii ale motorului la schimbarea treptelor în sus. Tot cutia taie şi orice speranţe sportive ale turbodieselului, şi e păcat, căci singur în maşinuţa asta atât de agilă te-ai putea distra pe cinste!

Uitaţi de motoraşul de 1.2 litri dacă vreţi să aveţi un răspuns cât de cât onest al maşinii odată ce aţi încărcat-o cu oameni şi bagaje – chiar dacă e urcat mult în ture, nu prestează pe măsura acestora, iar depăşirile trebuie lungite nepermis de mult (cele 13.5 secunde pentru un 0-100 km/h spun o parte a poveştii…). Dieseul de 1.6 HDi este ceva mai rapid (11.5 pentru 0-100 km/h şi reprize mai scurte de depăşire), dar eu vă recomand să vă cumpăraţi maşina direct cu motorul de 1.6 litri HDi 115 CP, care vine cu o transmisie cu 6 trepte şi e cu doar 400 euro mai scump!

În loc de Grip Control aş fi preferat o cutie mai de Doamne-ajută…

Mă rog, este vorba de o maşină de familie, însă designul te lăsa să speri că te vei putea totuşi bucura de condus… Şi aici revin la ce am spus la început. Toate crossoverele acestea noi, fără excepţie, te păcălesc să crezi trei lucruri pe care ele, de fapt, nu sunt în stare să le facă bine: să fie mai sportive, mai capabile în teren accidentat şi mai practice decât surorile hatch-uri de clasă mică pe care se bazează.

Grip Control te ajută să scapi din zonele unde n-ar trebui oricum să te bagi cu 2008

2008 are măcar sistemul Grip Control, care, prin folosirea ESP-ului, te va ajuta în terenul accidentat sau pe zăpadă/noroi, frânând roata care are mai multă aderenţă şi permiţând celeilalte să se scuture de nisip, noroi sau zăpadă, fără ca roata care are aderenţă să se afunde în nămol, iar în alte situaţii simulând întrucâtva prezenţa unui reductor (nu săriţi pe mine, asta încearcă să facă măcar). Sistemul are cinci setări: standard, zăpadă, all terrain, nisip şi ESP. În funcţie de necesităţi, el te poate ajuta să treci peste nişte roci mai proeminente, să urci mai uşor o rampă în teren accidentat şi să scapi din bălţile de noroi.

Însă acesta nu poate totuşi suplini nici un sistem 4×4 veritabil, nici un diferenţial special pentru off road sau, după caz, un reductor. Are şi o gardă la sol ceva mai înăltuţă decât maşina de oraş, însă nu suficient pentru a face diferenţa în teren accidentat. Şi mai are, cel puţin pe motorul 1.6 HDi 115 CP recomandat de mine, suspensie multilink pe spate, ceea ce îi dă o ţinută de drum superioară în teren accidentat, dar nu compensează pe deplin supraînălţarea maşinii atunci când se află pe şosea.

Portbagajul e cât un iaht. Să-l lansăm la apă?!

Ce este, aşadar, acest 2008? La fel ca Tom Ripley, este acel gen de nou-venit care va ucide treptat maşinile care domină astăzi piaţa auto în clasa sa. Dar o va face canibalizând celelalte oferte şi nu atrăgând clienţi noi din afară. E o maşină care a preluat forma, caracterul şi dotările lui 208, dar care se remarcă, mai presus de toate, printr-un singur atu: e mai înaltă şi îţi dă o senzaţie mai pregnantă de siguranţă.

La obiect: nu îi pot aduce lui 2008 vreun reproş pe care să nu i-l fi adus deja lui 208 (legat de cutia de viteze, în special, iar robotizata e şi mai rea!). Dimpotrivă, la capitolul plusuri e mai interesant decât 208, ba chiar şi faţă de 308, pentru că oferă mai multe la aceiaşi bani şi e mai atractiv vizual. În special interiorul este peste ceilalţi concurenţi proaspăt apăruţi – dacă nu la nivelul tehnologiei, atunci cu siguranţă la nivelul designului, materialelor şi asamblării. Este o maşină elegantă, care se va potrivi foarte bine segmentului business – acolo unde Captur, Trax şi Mokka nu fac faţă. Nu vei ieşi cu ea prea mult de pe asfalt, dar nici nu-ţi va fi teamă să urci bordurile sau să o iei pe drumurile de ţară. În fine, iarna vei avea un control suplimentar datorită sistemului Grip Control. În plus, spaţiile de stocare sunt generoase şi potrivite unei familii tinere.

Cu alte cuvinte, nu-i nici hatch, nici SUV, nici MPV, dar a furat câte ceva de la fiecare!

Dar în rest, decizia de a o cumpăra se va baza strict pe factori care ţin de subiectivism, nu de logică – dacă îţi place mai mult cum arată, dacă ai primit o ofertă irezistibilă, dacă vrei musai să stai puţin mai sus la volan şi să vezi mai departe, sau să nu te sperii atât de mult de gropi sau zăpadă.

Pentru că, la fel ca în Plein Soleil, identitatea furată a bogătaşului ucis este cea care îi dă contur tânărului ambiţios, iar nu valorile sale intrinseci. 

De testat mai pe larg în viitor aici, la ProMotor, dar şi de către voi în showroom-uri!

Preţurile şi datele tehnice le aveţi în pagina următoare.

Vouă cum vi se pare noul 2008?