TEST cu noul Ford S-Max

Lansat la Salonul Auto Paris din 2014, noul Ford S-Max promite să fie un monovolum sportiv care poate duce la destinaţie rapid şi în siguranţă până la şapte persoane – la fel ca generaţia precedentă, de altfel, doar că acum avem de-a face cu o platformă nouă şi cu tehnologii noi. Am fost în Spania ca să conduc a doua generaţie S-Max şi îţi spun în rândurile de mai jos cum a fost.

Interior

Aşa cum C-Max are acelaşi bord ca Focusul (fiindcă are la bază aceeaşi platformă ca Focusul), noul S-Max are aproape acelaşi bord ca noul Mondeo (fiindcă ambele modele împart aceeaşi platformă). Astfel, ai parte de un instrumentar de bord hibrid, care îmbină două cadrane clasice pentru vitezometru şi turometru cu un ecran color pentru tot felul de informaţii despre maşină, rută sau muzică.

Totodată, consola centrală şi canalul median sunt aproape identice cu cele de la Mondeo, la fel ca multe dintre butoanele folosite în întregul habitaclu.

În spate (sau, mai bine spus, în portbagaj), al treilea rând de locuri vine cu două scaune individuale care pot fi folosite de copii şi chiar de adulţi nu foarte înalţi. Spaţiul pentru cap e bun, dar cel pentru picioare e doar acceptabil, chiar dacă se mută mai în faţă al doilea rând de scaune. Mai mult, şezutul e foarte aproape de podea, aşa că stai cu genunchii ridicaţi, ceea ce nu ar fi foarte confortabil la drumuri lungi.

La capitolul depozitare, noul S-Max stă bine spre foarte bine – există locuri generoase în toate uşile, în torpedo, pe canalul median, la baza consolei centrale, în cotiera centrală din faţă (care e uriaşă) şi chiar două locuri pentru băuturi pentru pasagerii de pe al treilea rând de scaune.

De asemenea, copiii (sau adulţii) nu ar trebui să aibă probleme cu încărcarea device-urilor, fiindcă există mai multe prize USB în faţă şi trei prize de 12 V, câte una pentru fiecare rând de scaune.

Portbagajul are o capacitate de 965 de litri (până la plafon) atunci când sunt folosite primele cinci locuri, iar scaunele de pe rândurile doi şi trei pot fi rabatate foarte simplu, prin apăsarea unor butoane amplasate în portbagaj, ceea ce duce la o podea complet plată şi un spaţiu de încărcare uriaş, de 2.020 de litri (până la plafon). Ridicarea spătarelor se face dintr-o singură mişcare.

Siguranţă şi infotainment

A doua generaţie Ford S-Max nu a fost încă testată de Euro NCAP, dar lista foarte lungă de echipamente de siguranţă ar trebui să îi aducă un scor de cinci stele, aşa cum s-a întâmplat în cazul primei generaţii.

La fel ca noul Mondeo, Focus facelift şi C-Max facelift, noul S-Max poate fi echipat (opţional) cu sistemul de infotainment Sync 2, care foloseşte un ecran tactil de opt inci şi funcţionează bine cu comenzi vocale în limba engleză. Nu e perfect, fiindcă meniurile sunt cam alambicate şi sensibilitatea ecranului nu e grozavă, dar e o îmbunătăţire considerabilă faţă de vechiul sistem Ford, care venea la pachet cu o armată de butoane pe consola centrală.

Pe exemplarele fără Sync 2, ecranul de pe consola centrală e mai mic şi nu poate fi controlat prin atingeri.

Performanţe şi ţinută de drum

Noua generaţie Ford S-Max va fi disponibilă cu o selecţie de cinci propulsoare, dintre care trei diesel şi două pe benzină. Cele diesel au, toate, capacitatea cilindrică de 2,0 litri şi dezvoltă 150 CP, 180 CP sau 210 CP. Cele pe benzină sunt reprezentate de o unitate de 1,5 litri care produce 160 CP şi una de 2,0 litri cu 240 CP.

Toate modelele vin cu tracţiune faţă în echipare standard, dar în funcţie de propulsorul ales se poate opta pentru tracţiune integrală şi/sau transmisie automată.

Eu am condus un S-Max cu diesel de 2,0 litri cu 180 CP, cutie manuală cu şase trepte şi tracţiune faţă, precum şi un exemplar cu motor pe benzină de 2,0 litri cu 240 CP şi transmisie automată.

Versiunea diesel s-a descurcat foarte bine şi cred că este alegerea ideală pentru această maşină, fiindcă motorul e silenţios, oferă acceleraţii mai mult decât decente şi consumă relativ puţin pentru puterea pe care o dezvoltă. Totodată, transmisia manuală cu şase trepte are o timonerie precisă şi schimbările se fac foarte lin.

În tabăra benzinei, propulsorul cu 240 CP este o propunere tentantă pentru cei mai grăbiţi din fire, iar cele 8,6 secunde necesare pentru a atinge 100 km/h sunt o dovadă grăitoare. Dar există o problemă – singura transmisie disponibilă este o automată cu şase trepte care funcţionează foarte bine în oraş sau pe autostradă, însă se simte în afara zonei sale de confort atunci când începi să conduci sportiv.

Bineînţeles, nu toată lumea vrea să şofeze ca şi cum s-ar termina zilele, iar poate unii clienţi preferă rafinamentul unei unităţi pe benzină în detrimentul consumului mai scăzut oferit de un diesel, indiferent de transmisia oferită. Dar e păcat, fiindcă un S-Max cu acest motor pe benzină şi o cutie manuală ar face casă foarte bună împreună.

Direcţia se comportă bine, e precisă şi oferă suficient feedback în volan încât să te poţi aventura fără prea multe griji pe viraje.

Concluziile şi datele tehnice ale modelelor testate, în pagina următoare.