Am luat contactul cu noua generaţie Mazda6 – primele impresii

În cadrul testului de presă din Portugalia, am avut la dispoziţie doar versiunea de echipare de top, Revolution. Ceea ce înseamnă că am condus modele Mazda6 foarte bine echipate.

Prima impresie când te aşezi la volanul noii Mazda6 e contradictorie: exteriorul frumos mă făcea să mă aştept la forme interioare fluide,  un aspect pretenţios şi care să mă uimească.

Însă inginerii Mazda au hotărât că nu e cazul să experimenteze, aşa încât layoutul bordului e chiar o idee mai pragmatic decât în cazul generaţiei precedente. Ba chiar am avut o impresie nu chiar vagă că inginerii japonezi apreciază stilul minimalist adoptat de Audi pe ultimele modele.

Poate că prima impresie, bazată pe ceea ce vedeam, nu m-a convins, însă, o dată ce am închis portiera şi simţul tactil şi-a intrat în drepturi, aproape că am rămas descumpănit: parcă Mazda nu era brand premium…

Practic, simplitatea designului interior accentuează calitatea de fabricaţie foarte bună a materialelor din habitaclu – cel mai mult m-a impresionat partea superioară a bordului, care rivalizează cu numele grele ale domeniului premium din punct de vedere al senzaţiei pe care o simţi la atingere.

De asemenea, inserţiile din metal (mai ales cele ale butoanelor climatizării sau ale clanţelor interioare) respiră o calitate excelentă, iar volanul îmbrăcat în piele m-a făcut să mă gândesc automat la maşini mult mai scumpe decât Mazda6.

Din păcate, foarte curând mi-am dat seama că Mazda6 e doar semi-premium, deoarece ornamentul din lemn nu mi se pare convingător (sincer, prefer o baghetă din aluminiu), iar în partea inferioară a bordului este folosit un plastic mult prea diferit ca textură de a celui din partea superioară – lucru vizibil mai ales în cazul tunelului central.

În plus, adoptarea sistemului de navigaţie Tom Tom înseamnă un ecran cam mic (pentru standardele actuale ale clasei), dar şi o grafică oarecum învechită, cu litere parcă prea mici şi colorit fad, chestii deloc convingătoare pentru fanii smartphone-urilor moderne.

Din fericire, ergonomia generală este bună, minimalismul având avantaje clare din acest punct de vedere. Singurele reproşuri pot fi aduse, din nou, sistemului de navigaţie, cu o lizibilitate perfectibilă, în timp ce butoanele de pe volan necesită ceva mai mult timp de acomodare decât cele câteva ore în care am condus maşinile de test.

În rest, însă, numai de bine dacă ne referim la spaţiile de depozitare: nişa de la baza consolei centrale e voluminoasă, pe tunel există două spaţii pentru doze de băuturi, iar cotiera centrală e adâncă, buzunarele de pe portiere sunt mari, iar torpedoul încăpător.

Spaţiul pentru cei doi ocupanţi ai locurilor faţă mi se pare corect, deşi aş putea indica mulţi concurenţi care fac o figură mai bună în acest sens. Însă aveam să înţeleg mai încolo că pentru Mazda6 contează mai mult senzaţia de comuniune cu maşina decât cea de spaţiu excedentar.

În cazul banchetei, locul pentru picioare este excelent, la cote de maşini pentru directori, datorită unui ampatament de 2,83 metri. În mod ciudat, varianta break are ampatamentul mai redus cu 8 cm, explicaţia fiind că Mazda6 Wagon se va vinde doar în Europa. Chiar şi aşa, familiştii nu cred că vor avea ceva de reproşat maşinii.

Sedanul, însă, plăteşte un mic tribut spaţiului la cap pentru pasagerii din spate, din cauza plafonului care coboară mai accentuat, în timp ce portiera spate are o decupare care necesită o contorsionare a corpului mai mare decât în cazul breakului.

La care se mai adaugă profilarea banchetei, gândită să acomodeze confortabil doar două persoane, în timp ce al treilea pasager are parte atât de un şezut cam tare, cât şi de un tunel median curios de voluminos (deşi oficialii se feresc să confirme adoptarea tracţiunii integrale în viitor…).

Portbagajul sedanului contorizează aproape 500 de litri, în media clasei, plusând la capitolul generozităţii gurii de deschidere şi a uşurinţei rabatării spătarului banchetei, datorită butoanelor uşor accesibile, din partea superioară a portbagajului.

Mazda6 break e mai interesantă din punctul de vedere al portbagajului. În primul rând, filetul pentru bagaje preia ideea de la Mazda CX-5, fiind ancorat de hayon, deci se uşurează mult accesul la bagaje. În plus, acest filet poate fi depozitat sub podea.

Apoi, bancheta se poate rabata facil datorită manetelor de pe pereţii portbagajului, capacitatea de încărcare crescând de la 520 la peste 1.600 de litri. Nu în ultimul rând, buzunarele laterale sunt imense şi foarte practice, iar sub podea există spaţii pentru mărunţişuri.

În concluzie, noua Mazda6 aproape că uimeşte la capitolul calitate a interiorului, în timp ce caracterul practic este la cote foarte bune, chiar dacă nu putem vorbi de un etalon al clasei.

În ce priveşte minimalismul, ceea ce iniţial părea un fel de minus vom vedea că devine un mare plus – pe pagina următoare

Pagini: 1 2 3 4