TEST: SEAT Ibiza facelift. Daliwagen

Ţinuta de drum este în continuare foarte bună pentru această clasă, cu suspensii mai degrabă ferme, o direcţie exactă şi un comportament la limită care oferă un sentiment de siguranţă şoferului, fără însă a-i genera senzaţii sportive – dacă nu vorbim de propulsorul de 1.2 litri TSI, care e chiar nervos când îl calci pe coadă. Acesta oferă 105 CP, taxe mici şi consum mediu de 5.1 litri/100km. La 1.200 de euro mai puţin, propulsorul de 1.4 85 CP e un bun compromis între consum şi dinamică, fără însă a ridica pretenţii de vreun fel – îşi va face treaba sincer şi decent pentru publicul ţintă al Ibizei. Dacă nu ţineţi la senzaţiile sport, optaţi pentru el.

TDI-urile de 1.2/75CP, respectiv 1.6/90 CP sunt şi ele interesante pentru maniacii consumului, dar nu văd absolut niciun motiv să le recomand, ţinând cont de consumul mic al TSI-ului şi de preţul mare al motorinei.

Eu vă recomand aşadar să optaţi pentru echiparea Style S/S (Start/Stop) şi motorizarea 1.2 105 CP TSI, care acum costă 13.341 de euro cu TVA inclus. Motorul se potriveşte mai bine imaginii SEAT, cu un 0-100 km/h în doar 9.8 secunde, iar la interior aveţi toate dotările de confort şi siguranţă absolut necesare (ABS+ESP, TCS, sistem Start&Stop, frâne disc faţă-spate, aer condiţionat, geamuri electrice faţă şi oglinzi acţionate electric, RCD+MP3 cu conectivitate AUX etc.)

Maşina nu se adresează familiilor cu copii sau celor care vor să facă drumuri lungi în afara localităţii, ci mai ales publicului urban, care ocazional dă o fugă până la munte/mare. Va fi pe placul celor care vor un design plăcut, dar nu îi va impresiona pe cei care caută mai presus de toate confortul interior. În fine, spaţiile de stocare sunt doar decente, pentru mai mult trebuind să apelaţi la versiunea break (Tourer) sau să aşteptaţi noul SEAT Toledo.

De ce v-aţi lua, aşadar, o Ibiza? Atuurile acestei maşini rămân cele obişnuite la grupul german din care face parte – fiabilitate, ţinută de drum, sobrietate şi ergonomie. Dar ea le oferă, spre deosebire de suratele ei, într-o formă mai elegantă şi mai atractivă. Aş fi vrut, ce-i drept, o diferenţiere şi mai mare a Ibizei, pe coordonatele specifice unei naţii colorate şi zvăpăiate – mai multă culoare la bord şi mai multe opţiuni pentru a înveseli maşina ar fi fost de dorit. Mai mult Dali şi mai puţin wagen…

Dar chiar şi aşa, dacă vreţi o maşină germană de clasă mică în glazură latină, aţi găsit exact ce trebuie!

Pagini: 1 2