Seat Leon X-Perience este vărul spaniol al modelelor Skoda Octavia Scout şi Volkswagen Golf Alltrack. Toate cele trei maşini au la bază aceeaşi platformă modulară MQB, toate sunt breakuri şi toate vor să arate ca nişte SUV-uri.
Eu am condus noul X-Perience pe drumurile din România şi o să încep cu începutul: exteriorul. Aici, breakul cu spirit latin a primit protecţii din plastic negru pentru aripi şi praguri, dar şi spoilere redesenate. Totodată, garda la sol a fost mărită, astfel că maşina arată ca şi cum ar fi pregătită să meargă oriunde.
În rest, e acelaşi Seat Leon ST pe care îl ştim de un an de zile, cu un design plăcut şi portbagaj generos.
Interior
Şi aici, Leon X-Perience e foarte familiar. Materialele sunt de o calitate bună, cu câteva excepţii pe ici-colo, în vreme ce designul e destul de conservator, chiar şi cu emblemele X-Perience cu tuşe portocalii.
Scaunele sport din faţă sunt încăpătoare şi oferă o susţinere laterală bună, iar bancheta din spate oferă loc suficient chiar şi pentru trei adulţi înalţi, însă pasagerul din mijloc va avea probleme la picioare, fiindcă există un tunel de transmisie înalt care desparte podeaua în două.
La capitolul spaţii de depozitare, breakul iberic stă binişor, cu locuri în uşi, pe consola centrală şi pe canalul median, printre altele. Totodată, portbagajul de 587 de litri a rămas neatins, ceea ce e foarte bine, însă acum e un pic mai dificil de încărcat obiecte grele sau voluminoase, fiindcă buza portbagajului e mai sus (poţi să dai vina pe garda la sol mai mare pentru asta). Bineînţeles, dacă ai nevoie de mai mult loc, poţi să rabatezi spătarul banchetei în format 1/2-2/3 cu ajutorul unor mânere de pe marginile portbagajului.
Siguranţă şi infotainment
Seat Leon a fost testat de Euro NCAP în 2012 şi a primit cinci stele din cinci, cu un scor de 94% pentru protecţia adulţilor, 92% pentru copii, 70% pentru pietoni şi 71% pentru sistemele electronice de siguranţă.
X-Perience vine în echipare standard cu un sistem multimedia cu ecran tactil color cu diagonala de 12,7 cm, în vreme ce sistemul de navigaţie se află pe lista de opţionale.
Modelul testat era echipat cu unitatea de infotainment care include navigaţie prin GPS şi trebuie să spun că s-a descurcat binişor, deşi mai e loc pentru îmbunătăţiri. Viteza cu care se mişcă lucrurile este mai mult decât acceptabilă, însă ecranul tactil nu poate fi folosit cu mănuşi clasice (aşa cum se întâmplă la alţi producători), iar grafica şi rezoluţia nu sunt dintre cele mai bune. Totodată, vocea robotizată a sistemului de navigaţie poate deveni obositoare după o vreme.
Performanţe şi ţinută de drum
Seat Leon X-Perience e disponibil în România în doar două configuraţii, iar ambele sunt diesel şi cu tracţiune integrală: fie alegi varianta 2.0 TDI cu 150 CP şi cutie de viteze manuală cu şase trepte, fie mergi pe mâna unui 2.0 TDI cu 184 CP cuplat la o transmisie automată DSG cu şase trepte şi ambreiaj dublu.
Eu am condus varianta cu propulsor de 184 CP şi cutie automată, iar experienţa a fost plăcută per ansamblu. Motorul e dornic să lucreze şi livrează cuplul destul de jos în turaţii, iar transmisia DSG îşi face, ca întotdeauna, treaba foarte bine. În schimb, TDI-ul s-a dovedit a fi destul de zgomotos la viteze mici.
Leonul e o maşină care nu te face să te gândeşti de două ori înainte de a aborda sportiv un viraj, iar versiunea X-Perience e la fel. Sigur, există un pic mai mult ruliu decât la varianta break clasică, însă nu e nimic de speriat şi ajungi să te obişnuieşti destul de repede. În acelaşi timp, cursa mai lungă a suspensiei înseamnă că neregularităţile din şoselele patriei sunt absorbite mai bine decât la un Leon ST.
Direcţia e uşoară la viteze mici, dar se întăreşte odată ce acul vitezometrului urcă, iar feedbackul primit în volan e acceptabil la drum lung.
În afara asfaltului, breakul cu valenţe de SUV se dovedeşte a fi capabil, însă numai dacă te limitezi la drumuri acoperite cu pământ sau pietriş. De altfel, chiar în textul oficial de prezentare a maşinii scrie că e făcută pentru „jungla urbană” şi „drumuri bătătorite de munte”.
Sistemul de tracţiune integrală e făcut de Haldex şi, în cea mai mare parte a timpului, trimite puterea motorului către roţile din spate. Abia când e nevoie de mai multă aderenţă se trimite până la 50% din cuplu către puntea din spate.
Într-un test scurt de echilibristică, în care cel puţin o roată urma să se ridice în aer, integrala s-a descurcat decent şi am urcat fără probleme. În schimb, garda la sol nu foarte generoasă m-a forţat să stau în zone accesibile.Asta înseamnă că vei putea, totuşi, să mergi mai repede decât cu alte maşini pe drumuri cu pietriş şi să fii mai relaxat în privinţa gropilor din asfalt.
Concluziile şi datele tehnice, în pagina următoare.