TEST cu noua Honda CR-V 1.6 i-DTEC. Familist convins

SUV-ul japonez Honda CR-V a ajuns la a patra generaţie, o generaţie care a reprezentat o evoluţie clară în materie de design exterior. După ce am condus varianta de top cu motor diesel de 2,2 litri şi cutie automată, a venit vremea să pun la încercare un CR-V cu noul propulsor diesel de 1,6 litri i-DTEC cuplat la o cutie de viteze manuală. Un motor care a primit, în anumite ţări din Europa, o garanţie de un milion de kilometri.

Concurenţi

Printre competitorii SUV-ului nipon Honda CR-V echipat cu acest propulsor se numără Kia Sportage 1.7 CRDi şi Nissan Qashqai 1.6 dCi (noul Nissan Qashqai nu se află în oferta importatorului la momentul scrierii acestui text). Ceilalţi concurenţi care intră de obicei în acelaşi ring cu CR-V-ul, precum Ford Kuga, Volkswagen Tiguan şi Toyota RAV4, nu pot fi echipate momentan cu motoare diesel atât de mici.

Interior

Odată ce păşeşti în interior, dai de materiale de o calitate bună, mai ales în partea de sus a planşei de bord. În partea de jos găseşti şi plastice mai tari, însă nu o să te deranjeze aproape niciodată, fiindcă nu le vezi atunci când conduci.

Pernuţa pentru genunchi de pe consola centrală face drumurile lungi mult mai suportabile

Poziţia la volan e tipică unui SUV, adică destul de înaltă, astfel încât să îţi dea impresia că eşti comandantul şoselelor.

Sistemul multimedia/infotainment are butoane mari, uşor de înţeles, însă s-ar putea să te trezeşti în încurcătură dacă vrei să-ţi conectezi telefonul prin Bluetooth pentru prima dată. Mai exact, în timpul procesului de împerechere, pe ecranul din maşină apare un text care te întreabă dacă vrei să conectezi un telefon mobil, iar tu trebuie să apeşi pe NU. Mi-a luat un pic până m-am prins că nu trebuie să apăs pe DA.

Cu toate acestea, Honda CR-V reuşeşte să compenseze prin spaţiul interior foarte generos. Eu am aproape doi metri înălţime şi, de obicei, nu prea încap pe bancheta din spate dacă am reglat scaunul şoferului pentru mine. În CR-V, însă, am avut spaţiu berechet, atât la genunchi, cât şi la cap. În plus, cred că pe banchetă ar încăpea fără probleme trei adulţi, iar unul dintre argumente e că nu există un tunel de transmisie care să răpească din spaţiul disponibil pentru picioare.

Aici e loc pentru oricine, chiar şi pentru nişte luptători de sumo

Mai mult, există câteva detalii care joacă rolul unei cărţi de vizită pe care maşina o înmânează tuturor familiştilor interesaţi de serviciile oferite de SUV-ul nipon. Detalii ca oglinda curbată încorporată în suportul pentru ochelari, în care poţi să-i supraveghezi pe copiii din spate, spaţiile de depozitare numeroase şi modul foarte inteligent prin care poţi să rabatezi bancheta.

Să spunem că ai copilul în braţe, iar portbagajul e deja plin cu bagaje, aşa că trebuie să rabatezi o parte din banchetă ca să faci loc pentru şi mai multe bagaje. Nici o problemă, trebuie doar să tragi de o manetă din portbagaj, iar bancheta va coborî automat, fără ca tu să o atingi. Iar ridicarea banchetei în poziţia iniţială se face din două mişcări. Simplu ca „bună ziua”.

Peste toate acestea se adaugă portbagajul generos, de 589 de litri, care e mai mare cu 25 de litri decât în Kia Sportage şi cu 179 de litri mai mare decât în Nissan Qashqai.

Ca să înţelegi mai bine cum arată Honda CR-V la exterior şi interior, iată un scurt videoclip de prezentare:

Toate aceste dotări se regăsesc, însă, pe orice Honda CR-V. Diferenţa, în acest caz, este ascunsă sub capotă.

Detalii în pagina următoare.