Test BMW X5 & Mercedes-Benz ML. Marile preconcepţii

Publicat: 01 01. 2015, 02:00

Există multe similitudini între Mercedes-Benz ML şi BMW X5. Au apărut pe lume la un an distanţă unul faţă de celălalt, au ajuns la a treia generaţie împreună, au tracţiune integrală, impun respect prin gabarit şi forme. Iar lista poate continua mult de aici încolo, însă în final s-ar dovedi a fi aproape inutilă, pentru că natura celor doi este una cât se poate de diferită, în ciuda titulaturii reciproce de „rival”.

Gândită iniţial ca înlocuitor al veteranului Geländewagen (pe atunci aflat de 11 ani în producţie), Clasa M s-a prezentat în final publicului larg ca o alternativă „îmblânzită” a cross-country-ului G. În ciuda problemelor pe care brandul le avea, în acea perioadă, cu calitatea construcţiei, ML s-a bucurat de un real succes pe piaţa americană, pe care nemţii au avut-o în vizor pe atunci ca ţintă principală. Problemele s-au rezolvat pe parcurs, iar ML, ajuns la a treia generaţie, a reuşit să rămână un considerent principal în segmentul Sport Utility Vehicle-urilor premium.

La un an după ce Mercedes-Benz ML a intrat în clanul SUV-urilor, BMW X5 şi-a prezentat şi el cartea de identitate şi a fost admis, în ciuda titulaturii de Sport Activity Vehicle. BMW a încercat de la început să demonstreze, chiar şi nomenclatural, că este diferit. Una dintre diferenţele majore dintre X5 şi SUV-uri nu era litera schimbată din acronim, ci faptul că stătea pe un şasiu autoportant. În timp ce această arhitectură a fost fructificată după 2000 în cazul mai tuturor SUV-urilor, BMW X5 a exploatat mecanica în favoarea dinamismului, pe când ceilalţi au încercat să puncteze cât mai mult pe latura de off-roader, de vehicul capabil să facă faţă unei suprafeţe de rulare cât mai neregulară.

Iar acum, după mai bine de zece ani de la apariţie, atât BMW X5 cât şi Mercedes-Benz ML împart multe caracteristici, structuri şi tehnologii cu aplicaţie comună, continuându-şi fiecare calea aleasă. Ambii încearcă să ofere spaţiu, confort şi performanţe fanilor săi şi ambii se folosesc de arme aproape similare, însă o fac într-un mod diferit. Iar confirmarea o primeşti imediat ce ajungi să le conduci.

Mercedes-Benz ML a crescut un ca un Sports Utility Vehicle care îşi răsfaţă pasagerii cu o linearitate în deplasare soră cu levitaţia. Atâta timp cât pe suprafaţa de rulare nu există cratere, suspensia pneumatică Airmatic va absoarbe într-un mod maiestuos neregularităţile asfaltului, transmiţându-ţi impresia că eşti la cârma unui vas. Iar dacă optezi pentru scaunele multicontur duci experienţa la cu totul alt nivel.

Însă starea generală de confort şi relaxare pe care ţi-o transmite Mercedes-Benz ML nu se rezumă doar cel descrise mai sus – întregul ambient, ergonomia, calitatea materialelor, poziţia la volan, toate elementele cu care interacţionezi te fac să te simţi mulţumit de tine.

Dispunerea controalelor din jurul volanului te vor enerva iniţial, când te vei fi săturat să tot schimbi în Neutral de fiecare dată când vezi un strop de ploaie – schimbătorul de viteze este poziţionat în spatele volanului, pe coloana de direcţie. Şi, după ce te vei fi obişnuit, vei suspina de fiecare dată când vei porni ştergătoarele unei maşini încercând să treci în marşarier, dorindu-ţi să fie totul ca la Mercedes. Iar cifra de 1,2 milioane de unităţi vândute, de-a lungul a trei generaţii, până în prezent, este confirmarea că nu sunt singurul care percepe ML-ul ca „maşina potrivită pentru mine”.

Cei doi ani diferenţă dintre ei atunci când revin sub forma unei noi generaţii transformă saga lor într-un fel de bătălie pe contre. Apariţia unei generaţii noi face ca celălalt să pălească, prin comparaţie.

Noul BMW X5 F15 se prezintă acum ca o maşinărie de ultimă generaţie pregătită să-ţi îmbie simţurile. Păstrând forma (şi, în mare parte, platforma) generaţiei anterioare, X5 este mai finisat, mai încordat şi, în cele din urmă, mai agil. De fapt, sunt foarte puţine lucruri pe care cineva i le-ar putea reproşa lui X5 şi alor sale 2,4 tone de Sport Activity Vehicle.

În ciuda spaţiului mai mult decât îndestulător, şoferul se simte ca fiind mai degrabă la volanul unui sedan de clasă mare – poziţia la volan şi dispunerea elementelor în interior sunt principalele vinovate pentru asta. Iar atunci când îl soliciţi pe un drum sinous, X5 îţi răspunde la comenzi cu o fermitate surprinzătoare, singurele momente când începi să-i simţi masa cu adevărat fiind la frânările sănătoase.

Îmi vine greu să cred că un posesor al unuia dintre cele două ar schimba maşina doar din prisma analizării a două tabele cu cifre, precum cele din pagina următoare. Iar dacă ar face-o, cu siguranţă nu mi-ar inspira încredere. În ciuda apartenenţei la acelaşi segment, diferenţele dintre ML şi X5 sunt atât de mari, încât singurul argument valabil pe care poţi să-l invoci este propria-ţi personalitate.

Articol publicat în numărul 111 al revistei ProMotor