Maserati Quattroporte S facelift

Dar ceva, în toate aceste comparaţii, a fost forţat, pentru că Maserati are o detaşare specifică feţelor nobile. Întotdeauna va ieşi din cotidian într-un mod elegant. Cu toată această distincţie, într-un final, Quattroporte este tot un vehicul, tot cu patru roţi şi supus aceloraşi norme de analiză.

Am luat la test un Quattroporte S, deci calea de mijloc. Adică nici versiunea de 400 CP, nici radicalul Quattroporte S GTS, care îşi alintă proprietarul cu 440 CP. Versiunea S propune şarmul şi acea ambianţă luxoasă pe care doar italienii ştiu să o creeze, asociind-o cu virilitatea unui propulsor care livrează 430 CP.

Unii vor spune că aud de Quatttroporte de o viaţă, că modelul a devenit uşor monoton. Italienii au intervenit recent asupra lui cu un facelift. Au mai revitalizat imaginea unui produs care, chiar dacă are pe talon ca an de fabricaţie 2009, poate fi considerat model de colecţie.

Designerii de la Pininfarina au primit sarcina de a trasa noi tuşe pe caroseria limuzinei. Unul dintre elementele de noutate îl reprezintă redesenarea grilei frontale, care acum este mai apropiată de spiritul modelelor celebre din istoria companiei.

Nu mai avem o grilă cu bare orizontale dese, ci una cu bare verticale cromate, dispuse ceva mai rar. Iar în mijloc tronează tridentul, celebrul logo al constructorului italian. Noua grilă aduce un plus de agresivitate modelului. De asemenea, atât farurile, cât şi grupurile optice spate utilizează tehnologia LED.

Deşi parcă nu îşi găsesc locul pe limuzina italiană, acestea aduc un plus de prospeţime liniei. Interiorul a câştigat mult în sobrietate şi eleganţă prin apariţia pe tunelul median a levierului de la selectorul cutiei de viteze. Acum, habitaclul este împlinit. Nu are sens să vorbesc despre materiale, de calitatea acestora sau de finisări, pentru că acestea sunt impecabile.

Italienii au învăţat într-un final că pe lume nu contează doar “poezia”, ci şi ambalajul. Quattroporte este un produs excelent finisat. Interiorul pare simplu, dar asta este o calitate în cazul unui model care nu are în vizor clienţi de discotecă. Simplitatea vine dintr-o organizare şi dispunere matematică a comenzilor.

Interiorul modelului de test era finisat în piele maro şi în lemn. Cred că se numără printre puţinele interioare unde lemnul este la el acasă. Deşi vorbim despre o limuzină, poziţia la volan te duce cu gândul la un cockpit: practic, eşti îmbrăcat atât de scaun cât şi de bord, tunelul median şi panoul interior al portierei.

În spatele volanului se ascund două padele generos dimensionate pentru comanda cutiei de viteze automate, care pot fi accesate extrem de uşor chiar şi pe viraje. În schimb accesul la comenzile pentru semnalizare sau ştergătoare este ceva mai dificil, acestea fiind poziţionate cam departe.

Am descoperit cu plăcere o grilă manuală a cutiei automate cu +/- amplasate ergonomic. Un detaliu ce spune totul despre mesajul pe care îl transmite Quattroporte: în stânga volanului există un spaţiu de depozitare pentru mănuşile de condus.

Poziţia la volan este corectă cu uşoare accente burgheze, fapt oarecum firesc. Dacă doreşti ceva mai radical, te poţi orienta spre GranTurismo S. Şi liniştea se aşterne când propulsorul prinde viaţă, vorbesc de liniştea din jurul tău. Sunetul propulsorului trebuie savurat, indiferent că este la ralanti sau în limitator.

Surpriza plăcută a reprezentat-o noua cutie automată, ingredientul care lipsea în trecut modelului. Schimbările de viteze sunt extrem de line, cutia răspunde plăcut şi în modul manual, iar timpii de schimbare a unei trepte sunt mici. Astfel, cei 430 CP livraţi la 7.000 rpm şi cuplul motor de 490 Nm livraţi la 4.750 rpm pot fi exploatate mult mai plăcut acum.

O senzaţie plăcută o lasă suspensia, care filtrează agreabil denivelările, dar livrează şi senzaţia de rigoare a unui model sport. Quattroporte S a câştigat enorm în savoare în urma faceliftului şi totuşi rămâne o berlină care ajunge la 100 km/h în 5,4 secunde şi are o viteză maximă de 280 km/h.