Chevrolet Cruze 1.8 A/T – test scurt

Mai
nou se instaurează o nouă modă în domeniul auto: pornirea
de la butonul „Start / Stop”. Care, în cazul acestui model
Chevrolet Cruze,
lipseşte. Păcat, pentru că ar fi dat foarte bine pentru
caracterul luxos al maşinii, iar surplusul de preţ cred că nu ar fi
fost insignifiant. Iar pentru un şofer ca mama mea ar fi fost un
atu în plus al maşinii.

Primul lucru pe care l-ar remarca mama la pornirea motorului ar
fi silenţiozitatea maşinii. Şi nivelul extrem de scăzut de
vibraţii. Bineînţeles, pentru o maşină a mileniului III, nu este
ceva extraordinar, dar faceţi puţin comparaţia cu Daciile de acum
30 de ani…

Vizibilitatea de jur împrejur este şi ea foarte
bună, aşa încât oriunde ar fi parcată maşina, se poate
ieşi destul de lejer, fără a fi nevoie de senzorul de perimetru
exterior – adică tata, care să facă semne de afară… Oricum, încă
din echiparea LS Plus, maşina beneficiază de senzor de parcare, un
ajutor extraordinar pentru femei, nu?

Însă
adevărata cireaşă de pe tort este, cum altfel, cutia de
viteze automată cu şase trepte. Goodbye enervantele
plecări cu patinarea ambreiajului sau pornirea prea bruscă, deci
„datul în bot”. Stickul se trage uşor în poziţia „D”, iar maşina
pleacă lent o dată pedala de frână lăsată. Singurul lucru pe care
trebuie să îl reţină mama este că piciorul stâng nu mai există – se
ţine pur şi simplu pe suportul dedicat şi nu se foloseşte
deloc.

Altfel, dacă se frânează cu stângul, efectul este extrem de
neplăcut, fiind echivalent cu o frânare de super-urgenţă. Care
poate fi continuată de neplăceri maxime, dacă maşina din spate
frânează prea târziu şi se ciocneşte de Cruze. Sunt sigur că mama
ar face această greşeală la început de vreo două-trei ori, până
s-ar obişnui. Sper, totuşi, că fără urmări care să apeleze la CASCO
sau RCA…

Motorul pare, la prima vedere, unul potent, cu cei 141 CP
afişaţi pe hârtie. Însă puterea maximă se obţine la o
turaţie foarte înaltă, de 6.200 rpm, deci, pentru a obţine
performanţe vecine cu sportivitatea, este necesar să ţii motorul în
ture. Sunt, însă, două piedici în calea comportamentului
sportiv.

Pe de o parte, cuplul maxim, deşi obţinut la o turaţie
convenabilă, de 3.800 rpm, nu este suficient de „forţos”,
afişând 178 Nm – în condiţiile în care maşina cântăreşte, la gol,
peste 1,3 tone, acest lucru înseamnă reprize doar normale, dar şi
retrogradări rapide în cazul traseelor cu urcări accentuate. Iar
cutia automată nu reacţionează întotdeauna optim pentru a schimba
treptele, dacă vrei să mergi foarte rapid.

Pe de altă parte, cutia de viteze automată penalizează
acceleraţia, având un moment de aşteptare sesizabil, mai
ales când se apelează la kick-down (în traducere pentru mame,
atunci când se apasă hotărât pedala de acceleraţie, la fund). Faţă
de versiunea cu transmisie manuală, demarajul 0-100 km/h este mai
slab cu 1,5 secunde, ajungând la 11,5 secunde, care, în realitate,
par chiar mai mult.

În
concluzie, Chevrolet Cruze 1.8 A/T nu este o maşină aşa de
puternică în realitate cum te-ai aştepta. Prin comparaţie
cu „Negruţa”, mamei i s-ar părea că fuge cu mult mai tare, dar, dat
fiind caracterul mai mult agreabil decât sportiv al maşinii, mama
s-ar acomoda relativ repede cu puterea maşinii. Oricum, vitezele de
croazieră mai mari decât limita maximă pe autostradă sunt posibile
fără nici o problemă. Doar zgomotele aerodinamice vor fi mai
măricele o dată depăşită bariera celor 140 km/h.

Ca ţinută de drum, Chevrolet Cruze 1.8 A/T este la fel ca alte
versiuni. Adică stabilitatea şi manevrabilitatea sunt la
cote bune pentru clasa din care face parte, în schimb
confortul sigur va primi o notă mai mare, datorită capacităţii
suspensiei de a filtra foarte bine denivelările. Nu este ca şi cum
ai „pluti” pe o suspensie hidropneumatică, dar compromisul
între confort şi stabilitate este unul foarte bun pentru această
clasă. În unele situaţii, mama s-ar putea să remarce o
idee prea mult zgomotele de lucru ale suspensiei peste gropi.

Pentru că am spus mai devreme că nu are rost abordarea unui
caracter sportiv, înseamnă că traseele virajate nu vor pune
probleme majore, un stil temperat de conducere şi aportul
ESP-ului eliminând fără probleme ruliul şi înclinările
caroseriei. La limită, la abordarea unui viraj, caracterul
subvirator intervine progresiv şi este chiar foarte uşor de
controlat (o să îi fac eu o schemă mamei cu acest caracter
subvirator…).

Direcţia
s-ar putea să o uimească puţin pe mama. În condiţii de trafic
urban, volanul se manevrează uşor, dar opune o mică rezistenţă,
suficientă pentru a-i oferi celui de la volan un feedback bun al
căii de rulare. Mamei, însă, ar putea să îi dea impresia de maşină
mai pentru bărbaţi. Impresie care sigur se va accentua la
viteză mai mare, unde direcţia este mai tare. Totuşi, dacă
mama ar fi genul sportiv, ar aprecia că la viteză mare volanul ar
putea fi mai ferm – aşa, însă, sigur va lăuda direcţia foarte uşor
de manevrat.

În ce priveşte frânele, dacă mama va scăpa repede de impulsul de
a frâna cu stângul, nu va avea probleme de acomodare,
dozarea frânelor fiind bună. Nici chiar frânarea
de urgenţă nu creează disconfortul resimţit la alte maşini. Totuşi,
faptul că maşina are cutie de viteze automată scoate din ecuaţie
folosirea frânei de motor, astfel că sistemul de frânare
suferă de un fading vizibil. Mai mult atunci când se
conduce mai agresiv, iar pedala de frână este intens utilizată.

Una peste alta, să conduci această versiune Chevrolet Cruze,
având motor de 1,8 litri şi cutie automată, este o experienţă
foarte ok, în aproape orice condiţii. „Aproape” – deoarece, sincer,
nu recomand adoptarea unui stil sportiv, ci a unuia cel mult
dinamic, pe perioade scurte. Maşina mi se pare foarte
potrivită pentru cei care nu se grăbesc şi care nu
asociază neapărat un nivel ridicat de confort cu un stil agresiv de
conducere.

Şi am ajuns şi la capitolul buget, unde, de obicei, mamele sunt
experte.

Pagini: 1 2