Propulsorul acestei bestii este un
V2 la 45º de la S&S. Inedit într-un peisaj dominat de motoare de
turaţie mare, acest bicilindru pătrat (alezajul şi cursa au valori
egale) îşi arată plenitudinea potenţei la o turaţie de 6.250 rpm.
Punctul culminant este impresionant, anvelopa de 180 mm punând la
sol nu mai puţin de 115 CP.
Alimentarea cu
amestec proaspăt este asigurată de un singur carburator vertical,
cu diametru de 45 mm. Filtrul de aer este poziţionat deasupra
acestuia, iar aerul este aspirat printr-o priză de admisie în
stilul celor folosite la dragstere.
Locul
rezervorului fiind ocupat de filtrul de aer, combustibilul este
stocat într-un rezervor amplasat sub şa, iar uleiul în cadrul
monotub. S-a obţinut un profil zvelt, lăţimea redusă a motorului
permiţând o poziţie de pilotaj mai bună.
Fără
a nega meritele echipei de priectare, recunoaştem unele elemente
împrumutate de la Yamaha MT01 (altele decât conceptul în sine), cum
ar fi amplasarea radiatorului de ulei în locul în care la Yamaha
este rezervorul de ulei, adică în faţa carterului motorului. Mai
mult, la varianta stradală acesta este „îmbrăcat” într-o mască, iar
asta îl face să semene şi mai mult cu Yamaha.
Pe de altă
parte, tobele suprapuse şi coada suplă amintesc de un alt naked,
devenit deja legendar, Ducati Monster S4R. Varianta destinată
pilotajului pe circuite închise foloseşte o evacuare de tip doi în
unu cu final conic, în stilul motocicletelor de MotoGP.
Dacă am spus
variantă stradală, putem trage concluzia că motorul alimentat prin
carburator îndeplineşte normele antipoluare, însă producătorul nu
specifică nimic în acest sens.
Ciclistica
este radicală ca geometrie şi foloseşte suspensii de supersportivă.
Ampatamentul este extrem de scurt, fiind cu numai 10 mm mai mare
decât cel al lui Buell XB12 Ss.
Furca inversată
produsă de Ceriani are un diametru de 46 mm şi un unghi de
înclinare de numai 22º. Acesta va conduce la reacţii prompte ale
trenului faţă, dar este de aşteptat ca împreună cu ampatamentul
scurt să nu ofere o foarte bună stabilitate pe virajele foarte
rapide.
Bascula este
fabricată din extruzii de aluminiu şi se foloseşte de serviciile
unui amortizor cu gaz de la Sachs.
În încercarea de
a reduce drastic masa totală, mai ales acolo unde se simte mai
mult, Wakan a renunţat la unul din discurile de frână. Spre
deosebire de majoritatea motocicletelor destinate curselor pe
circuit, motocicleta franţuzească foloseşte un singur disc flotant,
dar unul de dimensiuni apreciabile: 240 mm. Detectăm şi aici o
asemănare cu Buell XB.
Cu
o poziţie de pilotaj specifică motocicletelor supersportive, Wakan
atacă circuitele de viteză. Se loveşte însă de o problemă: nu se
înscrie în limitele nici unei categorii din cauza cilindreei. Dacă
ai însă suficiente resurse financiare, necesare oricum pentru
achiziţia bolidului, poţi oricând să închiriezi un circuit pentru
plăcerea personală.
Ca puncte slabe,
am putea nota faptul că pentru cei 28.000 de euro pe care un client
îi va plăti pentru un exemplar, Wakan putea oferi un display ceva
mai estetic sau un set de scăriţe reglabile. Dar
nu ne putem pune dom‘le cu artistu‘!