Starea centurii care va lega DN5 de vama Giurgiu: Tehnologia folosită este inedită pentru România

O filmare din dronă a celor de la Asociația Pro Infrastructură ne arată starea actuală a centurii care va lega DN5 de vama Giurgiu. Lucrările avansează rapid, ajungându-se la de la 10% la 33% în circa o lună.

Intră în Galeria FOTO

Noua șosea de centură a municipiului Giurgiu va avea două benzi pe sens și separator median. Aceasta va asigura op conexiune rapidă spre punctul de frontieră Giurgiu și Podul Prieteniei. De remarcat că va fi din beton (în loc de asfalt), tehnologie foarte rar folosită în țara noastră.

Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat pe 21 octombrie 2020, iar termenul de finalizare este aprilie 2022. După aproape 7 luni, constructorul austriac Porr a ajuns deja la un stadiu de execuție de 33%, fiind atacat tot traseul în lungime de 5,72 km. Mai mult, lucrările au ajuns în acest punct foarte rapid, în urmă cu o lună stadiul lucrărilor fiind apreciat la 10%. În prezent se lucrează la toate structurile (podețe, pasaje).

„Există însă trei zone unde nu se vede nicio „mișcare”, și anume la relocarea liniilor electrice aeriene (LEA) ai căror stâlpi sunt în continuare în mijlocul terasamentului. Cerem beneficiarului (CNAIR) să se implice în accelerarea procedurilor birocratice necesare!”, scrie API într-o postare pe Facebook.

Starea centurii care va lega DN5 de vama Giurgiu: Ce înseamnă noua tehnologie de beton turnat mecanizat

Pentru prima oară în România se folosește o tehnologie nouă pentru realizarea acestei șosele de centură. Aceasta presupune înlocuirea asfaltului cu un beton special. Turnarea acestuia se va face în ultima fază a realizării căii de rulare. Pentru aceasta urmează instalarea unei stații speciale de beton, apoi așternerea așa-numitului beton de ciment rutier (BCR) clasa 5.

„Sperăm că acest proiect ne va dovedi că porțiunea de beton București-Fundulea de pe A2 a fost doar un «accident nefericit» și că șoselele din beton pot fi o soluție pentru drumurile din România”, mai spun cei de la API.

Betonul este considerat superior pentru preluarea traficului greu, fiind mai rezistent și nedeformabil. După cum ne arată experiența, deplasarea lentă a camioanelor provoacă apariția „șleaurilor” în asfalt, mai ales în zonele cu timpi lungi de așteptare, așa cum sunt Punctele de Trecere a Frontierei (PTF).

România mai are zone betonate pe anumite drumuri și autostrăzi, dar acestea au fost realizate cu o tehnologie diferită. Inclusiv pe Autostrada Soarelui A2 se lucrează în prezent la corectarea problemelor de pe secțiunile unde a fost folosit betonul.