Soferii români în Schengen. Ce ar presupune această schimbare

Spațiul Schengen este o politică a Uniunii Europene unde țările membre elimină toate tipurile de control la frontierele dintre țările care aparțin Spațiului. Numele provine de la Acordul Schengen din 1985 și Convenția Schengen din 1990, cele două fiind semnate în localitatea cu același nume din Luxemburg, cunoscută pentru vinurile produse. Locul semnării se află aproape de granițele Germaniei și Franței.

Din acord fac parte 26 de țări: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria, da și țări care nu sunt membre UE: Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

Candidatura României la Spațiul Schengen a fost respinsă astăzi de oficialii austrieci, invocând motive ce țin de securitate.

Controalele de la punctele vamale ar putea fi eliminate

Dacă România ar fi intrat în spațiul Schengen, controalele de la punctele de frontieră cu Ungaria, țară parte a Zonei Schengen, ar fi fost eliminate. Asta înseamnă că 12 puncte rutiere și alte 5 feroviare nu mai operau în același regim. Odată cu România, Bulgaria ar fi făcut parte și ea din Acord, așa că alte 6 puncte de trecere a frontierei rutiere, două puncte feroviare și șase puncte portuare și-ar fi schimbat regimul de control.

An de an apar informații despre cozile care se formează la vămile Nădlac, Borș sau Petea, Giurgiu sau Calafat. Fie că este vorba de venirea românilor plecați în străinătate sau un aflux de transportatori de mărfuri, de mai multe ori pe an la punctele de trecere a frontierei se formează cozi care îngreunează accesul sau ieșirea din România.

Ce ar însemna pentru șoferii români intrarea în Spațiul Schengen?

Pentru șoferii de rând, eliminarea controalelor la frontieră ar însemna un traseu continuu, fără a mai fi nevoie de o oprire în vamă, care poate dura de la câteva zeci de minute, la mai multe ore. Durata traseelor spre destinațiile din țările vecine ar fi astfel mai scurtă.

În cazul operatorilor economici, aderarea la Spațiul Schengen ar însemna mai puțini bani cheltuiți pe transportul mărfurilor, fiind facilitate importul și exportul. Un timp redus de transport s-ar traduce printr-o competitivitate crescută a firmelor românești. Transportatorii se plâng de mai mulți ani de blocajele din vămi, care ajung să îi coste și 1000 de euro pe zi pentru fiecare camion blocat.

„Aderarea la Spaţiul Schengen înseamnă în primul rând un timp mai redus pentru livrarea mărfurilor, deci o diminuare considerabilă a timpului pentru exporturi. Companiile exportatoare îşi vor reduce cheltuielile de transport şi vor deveni mai competitivi pe piaţa externă. Este de aşteptat ca exporturile să crească uşor, ceea ce va conduce şi la diminuarea deficitului comercial şi a celui de cont curent“, spune pentru ZF Florin Andrei, analist financiar şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor.