Prima mașină 100% românească nu a fost Dacia! Știi cum se numea?

Câți dintre români cunosc faptul că prima mașină produsă în țara noastră nu a fost nici un model Dacia și nici unul ARO, ci… Malaxa 1C?

Industria automobilelor din România se confundă, practic, cu Dacia, o marcă de mare succes și acum atât în țară, cât și peste hotare. Primul automobil a ajuns pe meleagurile mioritice aproape de sfârșitul secolului al XIX-lea. Se întâmpla în anul 1889, atunci când un baron de origine aromână, Barbu Bellu, a adus la București un vehicul cu motor, care semăna cu o trăsură. Acel automobil fusese construit de francezii Armand Peugeot și Leon Serpollet.

Motor cu 3 cilindri de 30 CP

Au trebuit să treacă, însă, mai bine de jumătate de secol până când românii aveau să construiască primul lor automobil. Astfel, în 1945, imediat după terminarea celui De-al Doilea Război Mondial, un grup de ingineri și tehnicieni de la uzinele Malaxa din Reșița, condus de inginerul Petre Carp, a asamblat ceea ce avea să devină primul vehicul 100% românesc: Malaxa 1C.

Acel automobil, la care au lucrat şi tehnicieni de la IAR Braşov, prima fabrică de avioane din ţara noastră, a fost botezat după numele inginerului Nicolae Malaxa (1884-1965), un cunoscut întreprinzător din perioada interbelică.

Maşina avea un motor cu trei cilindri în stea, cu răcire forţată cu aer, care era capabil să producă o putere maximă de 30 de cai-putere, conform măsurătorilor vremii.

Propulsorul forma un tot unitar cu diferenţialul şi cu cutia de viteze, scrie Wikipedia.org. Greutatea motorului era de 80 kg, în timp ce ansamblul diferenţial-cutie de viteze cântărea 150 kg. Cu aceste resurse, Malaxa 1C putea atinge o viteză maximă de 120 km/h și consuma 10 litri de benzină pentru fiecare 100 de kilometri parcurși.

Uzina Malaxa a fost mutată în Rusia

Răcirea motorului se făcea printr-un spațiu între plafon și acoperiș, special lăsat cu scopul canalizării aerului necesar. Aerul era captat din față, deasupra parbrizului, și era direcționat prin acoperișul cu pereți dubli prin intermediul unui ventilator care îl absorbea, dirijând o parte peste cilindri, iar restul la carburator.

Modelul Malaxa 1C a fost produs doi ani, timp în care pe poarta fabricii au ieșit aproximativ 200 de unități. Din cauza condițiilor economice foarte dificile din acea vreme, producția a fost stopată.

După sosirea la putere a sovieticilor, uzina Malaxa de la Reșița a fost strămutată la Podgorie, în Urali, la cererea generalului Leonid Brejnev. Liderul sovietic ar fi rămas plăcut impresionat de capabilitățile mașinii după ce a efectuat un drum București-Sofia la bordul unui Malaxa 1C. De altfel, există voci care spun că un model de Malaxa 1C ar fi făcut parte din colecția deținută de Brejnev. Din anul 1988, această colecție a trecut în patrimoniul național rus.