Studiul, efectuat pe un eşantion de 1000 de persoane de Merlin Research, scoate în evidenţă faptul că nesemnalizarea la schimbarea direcţiei, viteza excesivă şi folosirea telefonului mobil în timpul şofatului sunt principalele comportamente care îi deranjează pe participanţii la trafic români.
Viteza pare sa fie principala problema care deranjeaza mai toate tipurile de participanţi la trafic, cu excepţia taximetriştilor şi motocicliştilor. De asemenea, potrivit analizei, taximetriştii sunt consideraţi cei mai puţin amabili participanţi la trafic în timp ce şoferii mijloacelor de transport în comun inspiră cea mai mare siguranţă pe şosea.
În privinţa amenzilor, perceptia este ca aceiasi oameni care în România nu respectă neaparat regulile în trafic şi generează haos, se conformeaza imediat la regulile din tarile straine cand ajung acolo. Din aceasta percepţie reiese nevoia pentru un sistem cu reguli clare şi pedepse mari.
Parerea vizavi de aglomeraţie şi agresivitate este unanim împărtaşită de către toţi participantii la trafic. Pentru şoferi, o a treia mare problema o reprezintă infrastructura proastă.
De departe, taximetriştii sunt consideraţi cei mai puţin amabili participanţi la trafic în timp ce şoferii mijloacelor de transport în comun inspiră cea mai mare siguranţă pe şosea. 8 din 10 participanţi la trafic utilizează sistemele de navigaţie pentru a scurta drumul spre destinaţie. În acelaşi timp, pneurile de iarnă sunt considerate a oferi siguranţă în deplasarea pe zăpadă.
La capitolul prevenţie, studiul aminteşte că trei sferturi dintre participanţii la trafic sunt de părere că o educaţie mai bună, sub forma de cursuri de conducere defensivă, este necesară pentru a reduce intoleranţa şi agresivitatea din trafic. Cu toate acestea, mai puţin de jumătate consideră că ei, personal, ar avea nevoie de astfel de cursuri de conducere defensivă/ educaţie rutieră/ legislaţie.
Cei mai puţin politicoşi şoferi sunt cei care au maşini foarte scumpe; aceştia nu par a-i respecta pe ceilalţi participanţi la trafic.
Studiul a fost efectuat în luna noiembrie, pe un eşantion reprezentativ pentru mediul urban, de 1000 de persoane. Iniţiatorii studiului au fost Continental România şi Academia Titi Aur, iar de partea de cercetare s-a ocupat Merlin Research.