Mașinile diesel, puse la zid și în România. Anunțul Comisiei Europene

Mașinile diesel vor fi puse la zid și în România. Dacă până acum motoarele dieselul erau preferatele românilor, în perioada următoare ar putea deveni la fel de urâte ca și cele cu aburi.  Asta pentru că România a fost somată de Comisia Europeană să ia măsuri urgente pentru a limita poluarea cu oxizi de azot în marile orașe.

Pentru cei care nu știu, dioxidul de azot, ca și alți oxizi de azot (NOx), sunt principalul motiv pentru care motorizările diesel au început să fie abandonate în țările civilizate. Chiar dacă România are probleme de poluare și cu alți compuși, inclusiv cu particule fine PM10 și PM2.5, care nu sunt generate doar de mașini, ci și din alte procese de ardere, problema oxizilor de azot este una care are o legătură directă cu exploatarea motoarelor diesel.

În particular, România nu a respectat valorile-limită pentru dioxidul de azot (NO2) în aglomerările București, Brașov, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara și nu a luat măsuri corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depășire.

De ce sunt puse la zid mașinile diesel

Comisia solicită de asemenea clarificări cu privire la monitorizarea corespunzătoare a concentrațiilor de dioxid de azot (NO2) într-una dintre aglomerări (București). Prezența unor concentrații ridicate de NO2 implică riscuri pentru sănătatea umană. În traducere liberă, acest lucru înseamnă că Bucureștiul nu reușește în acest moment să monitorizeze corespunzător concentrațiile de oxizi de azot din aer, așa cum se face în toate marile orașe europene.

Comisia Europeană solicită României ca, în patru luni, să ia măsuri privind calitatea aerului înconjurător și să măsoare, să informeze publicul și să raporteze „în mod fiabil cu privire la gravitatea poluării aerului”, arată un comunicat emis de instituție. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat”, potrivit sursei citate. Avizul motivat reprezintă o solicitare oficială adresată statului membru de a se conforma legislației UE. Dacă statul membru continuă să nu se conformeze, Comisia poate decide să înainteze cazul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

România a mai fost condamnată o dată la CJUE pentru depăşiri ale limitelor maxime admise pentru PM10, în Bucureşti, în perioada 2007 – 2016, dar şi pentru problemele pe care le înregistrează ţara noastră în procesul de combatere a poluării.

Numeroase orașe europene au luat decizia să limiteze sau chiar să interzică circulația mașinilor cu motoare diesel, tocmai din cauza poluării cu oxizi de azot.