Guvernul de la Beijing insistă pe investiţii în proiecte mari de infrastructură în Balcani şi Europa Centrală şi de Est, este concluzia celei mai recente ediţii a summitului 16 plus 1 de cooperare între China şi statele din regiune, organizat la Sofia.
Circa 250 de companii chineze şi reprezentanţi ai 700 de firme europene au luat parte la eveniment, însă acordurile încheiate şi declaraţiile făcute au fost modeste în amploare şi conţinut. Beijingul nu vrea să supere pe nimeni din vestul Europei în condiţiile în care are nevoie de aliaţi puternici în războiul comercial cu SUA, unii dintre aceştia fiind Comisia Europeană şi Germania. Experţi în relaţii externe şi diplomaţi europeni au avertizat că prin investiţii şi proiecte China îşi cumpără şi influenţă politică în regiune.
Investiţiile cumulate ale Chinei în Europa Centrală şi de Est (ECE) au ajuns la aproape 10 miliarde de dolari, în timp ce fluxul invers de investiţii este de doar 1,4 miliarde de dolari, a spus la Sofia premierul chinez, Li Keqiang. De asemenea, a explicat oficialul, rezultatele cooperarii pe baza reuniunilor în formatul 16 plus 1 din ultimii şase ani au depăşit aşteptările, comerţul dintre China şi statele ECE crescând de la 40 de miliarde de dolari la 70 de miliarde de dolari, cu un avans mediu de 6,5%. Li Keqiang a sugerat că mai multe economii din regiune ar trebui să participe la construirea de parcuri industriale în diferite forme adaptate la nevoile economiei respective. El a invitat instituţiile financiare din ECE să înfiinţeze subsidiare în China pentru afaceri, scrie presa chineză.
Înainte de summitul de la Sofia, Institutul de la Viena pentru Studii Economice Internaţionale a publicat un studiu în care se arată că proiectele chineze actuale pot da un impuls de 10% economiei Muntenegrului şi Bosniei, de 7% economiei Serbiei, de 2% celei a Macedoniei şi de 1% economiei maghiare. Studiul concluzionează că investiţiile pot reduce timpul de transport, pot diversifica structura economică a regiunii şi pot îmbunătăţi cooperarea internaţională în relaţiile comerciale în general, scrie emerging-europe.com. La aspecte negative posibile, institutul menţionează că firmele chineze ar putea prefera să-şi folosească propriile reţele de producţie în locul celor locale. De asemenea, condiţiile cu care vin investiţiile chineze sunt mai laxe în comparaţie cu cele ale UE, ceea ce poate duce la exacerbarea corupţiei, la creşterea datoriei publice şi a influenţei politice a Chinei.
François Godement, directorul programului Asia şi China al Consiliului European pentru Relaţii Externe, spune într-o analiză privind relaţiile dintre China şi UE că Beijingul selectează doar ce îi convine în relaţiile cu statele UE, concentrându-se pe propriile interese directe şi adesea ignorând normele UE în propunerile sale.
Michal Vit, analist la institutul pentru politici europene Europeum, apreciază că politicienii din Balcani „şi-au pierdut speranţa” în puterile UE şi apelează acum la „aceia care le aduc beneficii”.
La summitul de la Sofia au fost semnate 18 acorduri bilaterale şi memorandumuri de înţelegere, dar n-a fost anunţată nicio afacere mare.
Ministrul sârb al infrastructurii Zorana Mihajlovic a anunţat că Serbia a semnat un acord de 943 de milioane de euro cu China Railway International şi China Communications Construction Company (CCCC) pentru modernizarea secţiunii de cale ferată Novi Sad -Subotica a liniei care leagă Belgradul de Budapesta, scrie Seenews. Este vorba de un proiect controversat despre care criticii spun că nu se justifică din punctul de vedere al traficului de pasageri, ci poate doar din cel al transportului de marfă. O companie chinezască deţine şi extinde agresiv portul grecesc Pireu, care ar putea deveni una din intrările principale ale mărfurilor chinezeşti în Europa. Linia de cale ferată Belgrad-Budapesta ar putea aduce mărfurile spre Europa de Vest. Lucrările la secţiunea sârbă ar putea începe în 2019. Serbia negociază contractul de mai mult de un an. CCCC şi China Railway International sunt contractorii principali şi în proiectul de modernizare a secţiunii Belgrad – Stara Pazova, parte a coridorului paneuropean de transport 10. Serbia a mai semnat şi un memorandum de înţelegere cu China Road and Bridge Corporation pentru modernizarea liniei de cale ferată Belgrad – Nis. Investiţiile se vor ridica la 600 de miliarde de euro. În iunie, ministrul Mihajlovic a declarat că investiţiile Chinei în infrastructura sârbă sub iniţiativa One Belt, One Road se ridicau la 5,5 mld. de euro.
Premierul chinez a spus la Sofia că ţara sa este interesată să sprijine activ construirea de artere de transport în Macedonia şi în regiunile vecine. Li Keqiang şi premierul român Viorica Dăncila au convenit întărirea cooperării în infrastructură şi finanţe. Premierul croat Andrej Plenkovic a spus că Croaţia este interesată de lansarea unor proiecte comune de infrastructură cu China în domeniile transportului feroviar şi portuar. ÑEste de cea mai mare importanţă că procedurile de achiziţii publice să fie respectate şi ca întregul proces să fie transparent. Dacă aşa este cazul, nu vor fi motive pentru care companiile chineze să nu câştige anumite contracteî, a spus oficialul croat. În ianuarie, operatorul de autostrăzi croat Hrvatske Ceste a selectat un consorţiu chinez pentru construirea podului Peljesac care va lega peninsula cu acelaşi nume de Croaţia continentală peste Adriatica. Croaţia va găzdui următorul summit 16 plus 1.
În cazul Bosniei, premierul chinez a spus că China sprijină companiile sale în participarea la proiecte de infrastructură precum modernizarea autostrăzilor şi căilor ferate.
De asemenea, reprezentanţii Muntenegrului au declarat că ţara lor vrea să continue cooperarea cu China în ceea ce priveşte construcţiile de infrastructură, cum sunt autostrăzile.