Ce șanse reale sunt pentru interzicerea mașinilor cu motoare termice din 2035

Ţările Uniunii Europene au amânat votul privind interzicerea vânzărilor de automobile noi care emit dioxid de carbon din 2035, ca parte a pachetului „Pregătiţi pentru 55”, după ce Germania și alte state au pus sub semnul întrebării sprijinul pentru aceste reglementări.

În octombrie anul trecut statele membre ale UE şi Parlamentul European ajunseseră la un consens cu privire la interdicţia de vânzare a vehiculelor noi cu intermotoare pe combustie din 2035. Din acest motiv votul în Consiliul UE programat iniţial pentru săptămâna trecută părea a fi o simplă formalitate. În schimb, cererile făcute în principal de Guvernul german de a excepta motoarele care utilizează combustibili sintetici de la această reglementare au compromis decizia formală.

Ministrul german al Transporturilor, Volker Wissing, a declarat că utilizarea combustibililor sintetici ar trebui să rămână posibilă după termenul limită din 2035 şi a cerut Comisiei Europene să elaboreze o propunere în acest sens. Combustibilii sintetici sunt produşi prin combinarea hidrogenului cu dioxidul de carbon şi rezultatul arderii acestora poate fi captat din atmosferă. Aceşti combustibili sunt consideraţi neutri din punct de vedere climatic doar dacă energia necesară pentru producerea lor şi componentele lor sunt generate din surse regenerabile.

Ce șanse reale sunt pentru interzicerea mașinilor cu motoare termice din 2035

Pentru a aproba reglementarea, 15 din cele 27 de state membre ale UE, reprezentând cel puţin 65% din populaţia totală a UE, ar trebui să voteze în favoarea interdicţiei. Pe lângă Germania, ţări ca Italia, Polonia, Bulgaria şi Cehia şi-au exprimat recent opoziţia faţă de planurile de interzicere a vânzărilor. Cum Polonia se opune deja regulamentului, iar Bulgaria a decis să se abţină, acele ţări ar putea forma o minoritate de blocaj în cadrul Consiliului. Germania este cea mai populată ţară din UE, în timp ce Italia se află pe locul trei, iar Polonia pe locul cinci. Fără sprijinul Germaniei, obţinerea unei majorităţi reprezentând 65% din cetăţenii UE era puţin probabilă, ceea ce a determinat amânarea votului, se arată într-o analiză European Newsroom preluată de agerpres.ro.

Premierul italian Giorgia Meloni a apreciat decizia de a amâna votul UE cu privire la propunerea de încetare a vânzării de maşini pe benzină şi diesel care emit carbon din 2035 drept „un succes italian”. Ea a spus că poziţia Guvernului italian „este clară: o tranziţie echitabilă şi durabilă trebuie planificată şi realizată cu grijă pentru a evita repercusiunile negative în ceea ce priveşte producţia şi angajaţii”. Meloni a continuat să afirme că „este corect să ţinteşti la zero emisii de CO2 cât mai curând posibil, dar trebuie să li se permită statelor să urmeze calea pe care o consideră cea mai eficientă şi durabilă. Într-o declaraţie trimisă reprezentanţilor celor 27 de state membre UE cu privire la interdicţie, Italia a subliniat că „prin stabilirea unui obiectiv de reducere a emisiilor de 100% până în 2035 şi fără stimulente pentru utilizarea combustibililor din surse regenerabile, regulamentul nu este în conformitate cu principiul neutralităţii tehnologice