Un proiect de lege depus la Senat de un grup de parlamentari USR+ prevede supravegherea video a traficului și amendarea amendarea automată a șoferilor contravenienți. Proiectul are însă și prevederi curioase, care ar putea face din acest sistem cel mai scump sistem de televiziune cu circuit închis din România.
Problemele din trafic și numărul mare de accidente grave produse pe șoselele din România au mai multe cauze, în funcție de cel care le explică. Pentru șoferi, cauza este lipsa autostrăzilor și starea drumurilor. Este o explicație plauzibilă, dar nu acceptabilă, atâta timp cât alte țări au, de asemenea, șosele cu o bandă pe sens, fără a avea și statisticile înfiorătoare cu morți și răniți ale României. În mod clar, este vorba de altceva.
Polițiștii arată cu degetul la indisciplina șoferilor în trafic. Este o cauză bună și cât se poate de reală, dar menținerea disciplinei este treaba polițiștilor. Problema este că aceștia sunt prea puțini și nu pot fi peste tot pentru a sancționa abaterile. De aceea, multe țări civilizate nu se bazează pe polițiști pentru a menține disciplina pe șosele, ci pe sisteme automatizate. Acestea nu închid ochii și nu obosesc, pur și simplu emit amenzi 24 de ore din 24 pentru orice șofer care încalcă legea.
Cu cât aceste sisteme automatizate dispun de mai multe camere video de supraveghere, cu atât sunt mai eficiente. Este ca și când ai avea polițiști incoruptibili pe toate străzile și șoselele, la fiecare colț de stradă, gata să umple procesul verbal cu scrisul lor mic și semi-indescifrabil. Numai că, în acest caz, procesul verbal va fi aproape imposibil de contestat și va ajunge sigur și rapid la șoferii contravenienți.
„Dispozitivele de detecţie se amplasează cu prioritate pe drumurile cu o rată ridicată a accidentelor rutiere pe baza unor analize de risc. Indicatoarele de avertizare a prezenţei dispozitivului de detecţie se instalează înaintea locului dispunerii dispozitivului de detecţie, la o distanţă de maximum 50 m în localităţi, între 100 m şi 250 m în afara localităţilor, respectiv între 500 m şi 1.000 m pe autostrăzi şi drumuri expres. Când condiţiile din teren impun amplasarea la o distanţă mai mare, sub indicator se instalează un panou adiţional «Distanţa între indicator si locul dispunerii dispozitivului de detecţie»”, scrie în proiect.
Problema este că întregul sistem nu va fi eficient dacă numărul camerelor video de supraveghere va fi unul redus. În special pentru că proiectul prevede că aceste camere video trebuie să fie anunțate din timp prin indicatoare vizibile – pisica cu clopoței nu prinde șoricei, e clar. Cu alte cuvinte, va fi ca acum, cu radarele marcate pe Waze: șoferii se vor comporta exemplar până trec de camere, așa cum o fac acum în preajma echipajelor de poliție. Apoi, o dată trecuți, vor reveni la obiceiurile lor criminale.
Un astfel de sistem va fi însă eficient atunci când numărul camerelor va fi suficient pentru ca, pur și simplu, să nu mai merite să-ți ajustezi comportamentul la fiecare kilometru. Oricine a circulat prin Elveția știe că aici nu poți să fentezi radarul – numărul camerelor este atât de mare că pur și simplu nu merită efortul. Ai greșit, ai plătit, iar plata este usturătoare.
O altă prevedere a proiectului face să dispară aproape complet conexiunea dintre abatere și pedeapsă. Astfel, procesul-verbal de amendare va fi comunicat șoferilor contravenienți în 90 de zile calendaristice. Fie că asta se face prin poștă, fie prin e-mail, este un termen care îi va face pe mulți să piardă din vedere scopul educațional al supravegherii video.
Însă cea mai mare piedică în adoptarea unui astfel de sistem în România îl constituie chiar parlamentarii români. Aceștia au dovedit în numeroase rânduri că nu doresc să fie deranjați în călătoriile lor cu probleme atât de mărunte ca respectarea legii, care este sub demnitatea lor, se pare. Dintre inițiativele legislative ale acestora, care fac aproape imposibila sancționarea șoferilor care încalcă legea, amintim un proiect recent care prevede ca mașinile cu aparate radar trebuie să fie inscripționate și poziționate vizibil, chiar anunțate prin indicatoare de avertizare.
Proiecte aproape identice au fost depuse de mai multe ori în trecut, fără a fi însă aprobate. Notorie este inițiativa din 2016 a unui deputat PSD, care avea 40 de sancțiuni la activ pentru diverse abateri, inclusiv consum de alcool. Un alt proiect, prin care cei rămași fără permis ar fi putut să-și aleagă perioada de suspendare, a fost depus în 2019 de un deputat care rămăsese fără permis și care fusese sancționat inclusiv pentru părăsirea locului accidentului.