Aviz negativ pentru proiectul care prevede interzicerea radarelor nesemnalizate

Comisia juridică a Senatului a dat aviz negativ pentru proiectul care prevede interzicerea radarelor nesemnalizate. De asemenea, același proiect prevede că poliţiştii sunt obligaţi să poarte uniforme cu semne distinctive.

Comisia juridică a Senatului a dat, marţi, raport negativ pentru propunerea legislativă iniţiată de mai mulţi parlamentari PNL care prevedea modificarea şi completarea art.109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

„Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac direct de către poliţistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către poliţiştii de frontieră. Poliţiltii rutieri, respectiv poliţiştii de frontieră sunt obligaţi să poarte uniformă cu înscrisuri şi însemne distinctive”, prevede proiectul.

De asemenea, potrivit iniţiativei, dispozitivele destinate măsurării vitezei se instalează exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisuri şi însemnele distictive ale poliţiei rutiere. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate măsurării vitezei se utilizează la o distanţă maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere.

Legea privind radarele Poliţiei Rutiere, declarată parţial neconstituţională

„Se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive, de către poliţişti care nu poartă uniforme, cu înscrisuri şi însemne distinctive şi care nu sunt amplasate în locuri vizibile”, se mai menţiona în proiect.

Comisia juridică a dat raport negativ, motivând că şi decizia Curţii Constituţionale a fost de respingere.

Iniţiativa a fost adoptată de cele două Camere, însă a fost trimisă la reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis. Ulterior, CCR a declarat parţial neconstituţionale prevederile din modificările legislative privind amplasarea radarelor pe vehiculele poliţiei pe drumurile publice, în urma reexaminării. Astfel, judecătorii au admis parţial sesizarea de neconsituţionalitate a preşedintelui Klaus Iohannis.