2024: Cum contești o amendă auto. Acte necesare și termene care trebuie respectate

Șoferii care consideră că au primit o amendă auto în mod abuziv sau sancțiunea e prea mare, pot face contestație pentru anularea procesului verbal. Dar pentru asta sunt necesare depunerea unor acte și respectarea anumitor termene.

Contestația unei amenzi de circulație este reglementată prin Ordonanța de Guvern nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Articolul nr. 15 din OG spune că agenții constatatori pot fi doar primarii, ofițerii și subofițerii din cadrul MAI, persoane împuternicite în acest scop de către miniștri, persoane prevăzute în legi speciale și alți reprezentanți ai autorităților publice centrale.

Sancțiuni care pot fi contestate de șoferi

Principalele sancțiuni care pot fi contestate sunt:

• Avertismentul;
• Amenda contravențională;
• Prestarea de activități în folosul comunității.

Legea stabilește că poate fi aplicată o singură sancțiune contravențională principală, pentru aceeași abatere, și una sau mai multe sancțiuni complementare.

Dacă amenda contravențională și avertismentul pot fi aplicate oricând unei persoane fizice sau juridice, prestarea de activități în folosul comunității se aplică doar persoanelor fizice.

Ce documente trebuie să prezinți la controlul în trafic

La un control de rutină în trafic, șoferii trebuie să prezinte următoarele documente:

• Actul de identitate (CI sau BI);
• Permisul de conducere;
• Atestatul profesional, dacă este cazul;
• Talonul mașinii;
• Asigurarea RCA a mașinii (poate fi prezentată și în format electronic).

Cei care nu au asupra lor aceste documente în original, riscă să fie sancționați contravențional.

Ce trebuie să cuprindă procesul-verbal de contravenție

Conform legii, procesul verbal întocmit de autorități trebuie să conțină următoarele informații:

• Data și locul unde a fost încheiat;
• Numele, prenumele, funcția și instituția din care face parte agentul constatator;
• Datele de identificare inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă al contravenientului;
• Descrierea detaliată a faptei contravenționale, care să includă data, ora și locul săvârșirii, precum și informații despre împrejurări care pot ajuta la determinarea gravității faptei și la evaluarea pagubelor pricinuite;
• Menționarea actului normativ prin care se stabilește și sancționează contravenția;
• Indicarea societății de asigurări, dacă fapta a avut loc ca urmare a unui accident de circulație;
• Menționarea opțiunii de achitare în 15 zile a jumătate din minimul amenzii prevăzute în lege, doar dacă legislația în vigoare prevede această posibilitate (articolul nr. 28 din Legea nr. 203/2018).

Potrivit legii, agentul constatator este obligat să aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni legate de conținutul actului de constatare.

Dacă există, obiecțiunile sunt trecute separat, la rubrica „Alte mențiuni”. Altfel, riscă nulitatea procesului-verbal. În cazul în care procesul-verbal nu are semnătura contravenientului, agentul constatator trebuie să desemneze un martor, pentru a contrasemna documentul.

Cum poți contesta procesul-verbal de contravenție

Pentru a contesta procesul-verbal întocmit de organul constatator, trebuie întocmit un dosar de contestație.

Acesta trebuie să includă:

• Descrierea faptelor cu referire la prevederi din lege;
• Contestația;
• Copie după procesul-verbal de contravenție;
• Dovada achitării taxei judiciare de timbru;
• Memoriu împotriva polițistului, dacă este cazul;
• Alte documente justificative.

Dosarul se va depune la serviciul Poliție Rutieră, situat pe lângă Inspectoratul Județean pe raza căruia a avut loc contravenția.

Care este termenul de contestație

În general, șoferii pot depune contestație în termen de 15 zile de la data înmânării amenzii sau a comunicării acesteia.

Șoferii care au semnat procesul-verbal, se consideră, din punct de vedere legal, că au luat la cunoștință. Astfel, termenul de 15 zile curge din ziua în care a fost aplicată această amendă auto.

Dacă un conducător auto refuză să semneze procesul-verbal de sancționare, atunci termenul de 15 zile în care poate depune contestație curge de la data primirii acestuia prin poștă sau curier.

Unde se depune contestația de amendă auto

Instanța competentă este considerată judecătoria pe raza căreia a fost săvârșită contravenția.

Potrivit articolului nr. 32 din OG nr. 2/2001, contestația suspendă executarea până în momentul soluționării cauzei.

Dacă un proces-verbal de contravenție nu a fost atacat în termenul legal, acesta are titlu executoriu, fără a fi necesare alte formalități.

Ce poți contesta la o amendă auto

Contestația unei amenzi auto în instanță se face fie privind legalitatea procesului-verbal, fie temeinicia faptelor consemnate.

Astfel, în ceea ce privește legalitatea, șoferii contestă lipsa informațiilor sau menționarea greșită a acestora în procesul-verbal.

Instanța de judecată decide anularea amenzii auto în situațiile în care aceste informații sunt eronate:

• datele de identificare ale contravenientului, inclusiv CNP-ul;
• datele agentului constatator (nume, prenume, funcție, instituție);
• data și locul încheierii procesului-verbal;
• descrierea faptei contravenționale, inclusiv menționarea datei, orei, a locului și a împrejurărilor (în urma cărora pot rezulta informații lămuritoare despre gravitatea faptei);
• încadrarea faptei în textul legii și identificarea exactă a prevederilor legale încălcate;
• semnătura agentului constatator nu e pe fiecare pagină a procesului-verbal.

Temeinicia faptelor, în schimb, este mult mai subiectivă. Practic, șoferul trebuie să demonstreze că descrierea din procesul-verbal este incorectă sau că aprecierea faptelor a fost exagerată.

Ce informații trebuie să conțină dosarul de contestare a amenzii

Înainte de a depune dosarul la instanța de judecată competentă, trebuie să stabilești care e obiectul plângerii. Adică, dică ce anume vei solicita instanței.

De exemplu, poți solicita anularea procesului-verbal, schimbarea încadrării sau diminuarea amenzii.

În situația în care contestația privește datele care lipsesc sau sunt eronate în procesul-verbal, nu mai este nevoie să descrii fapta propriu-zisă și împrejurările în care s-a desfășurat. Este suficient să demonstrezi, cu documente, aceste omisiuni sau greșeli.

Dacă se contestă temeinicia faptei, este necesară descrierea cât mai concisă a situației. Trebuie punctate diferențele dintre situația descrisă în procesul-verbal și cea susținută de contravenient.

De asemenea, pot fi aduse probe suplimentare, care să ajute la soluționarea cauzei. Și pot fi audiați inclusiv martori, dacă judecătorul consideră necesară această probă.