Dacă aş fi pur şi simplu răutăcios, probabil aş caracteriza
această ediţie SMAEB
2011 drept un târg de motociclete, accesorii şi echipamente, nu
un salon la standarde occidentale. Însă ar fi o răutate gratuită,
care nu ar ţine seama de situaţia economică precară prin care
trecem. În ciuda crizei economice româneşti, pasionaţii pe două
roţi şi-au găsit resursele pentru a organiza SMAEB, un eveniment
must-have la început de sezon moto.
Cred că vedeta incontestabilă a SMAEB 2011 a fost Ducati Diavel.
O sculptură high-tech pe două roţi cu un puternic iz de concept
potrivit pentru filmele SF, nu pentru şoselele de la noi. Şi
totuşi, vedeta Ducati poate fi cumpărată cu 17.000 euro – un preţ
care pentru cei mai mulţi pare prohibitiv sau doar o fiţă, dar, în
realitate, merită până la ultimul cent.
Cel mai ordonat stand a fost cel al BMW Motorrad, cu două
„armate” de armăsari aranjate pe două rânduri, gata parcă pentru o
bătălie. De fapt, importatorul de motociclete BMW în România este
pregătit pentru campania „Test Ride Day”, care se va desfăşura în
mai multe oraşe din ţară.
Cel mai extravagant stand a fost, bineînţeles, cel al
motocictelelor Harley Davidson şi Buell, care continuă să rămână o
lume a fantasmelor pentru orice vizitator. Totuşi, din expresia de
pe faţa domnului Tăriceanu am dedus că sunt cam puţini oameni
interesaţi care să îşi şi permită un astfel de motor iconic.
Un alt spaţiu care mi-a adus zâmbetul pe buze a fost standul
scuterelor Vespa, unde l-am întâlnit pe
George Buhnici pur şi simplu vrăjit de noile viespi lifestyle
pe două roţi. Sincer, mi-aş dori să văd mai multe „gângănii” de
astea simpatice prin oraş decât SUV-uri poluante sau, dimpotrivă,
hârburi înmatriculate în Bulgaria. Dar mai avem mult până la gradul
ăsta de civilizaţie.
Mulţi se aşteaptă de la un astfel de salon să poată admira
exemplare pe două roţi care mai de care mai sexy şi mai focoase –
pe principiul „motoare tari, fete şi mai tari”. Nu pot spune că
SMAEB 2011 a dus lipsă de hostesse sexy, dar au fost mult mai
puţine ca în alţi ani şi parcă şi mai plictisite. Probabil s-au
săturat de privirile vizitatorilor, de genul „strugurii sunt acri”,
la fel ca în cazul multor exponate.
În schimb, am rămas uimit de preţurile echipamentelor moto. În
unele locuri parcă pur şi simplu s-ar fi dat gratis lucrurile, aşa
de mare era aglomeraţia. Adevărul este că etichetele arătau
reduceri incredibile, chiar mai mari de 50%. În practică, un
începător şi-ar fi permis un echipament de bună calitate, complet
din cap până în picioare, cu circa 1.000-1.500 ron. Nici oferta de
motociclete şi scutere second hand nu a dezamăgit, preţurile fiind
suficient de atractive.
Probabil cel mai spectaculos aspect al SMAEB 2011 a fost
priveliştea oferită de parcarea de afară pentru motocicletele
vizitatorilor. Alături de micul spaţiu amenajat pentru diverse
demonstraţii pe două roţi, lucruri care pur şi simplu te fac să o
iei razna şi să doreşti să devii cu orice preţ motociclist.
Personal, am simţit o mare frustrare deoarece, din raţiuni de
sănătate, am fost forţat să renunţ la motociclism cam de doi ani.
Ce-i drept, cu eforturi aş avea şansa să mă văd înapoi în şa, dar
nu în acest an. Important rămâne că raita pe care am dat-o pe la
SMAEB 2011 mi-a readus rapid în minte toate clipele frumoase
petrecute pe două roţi şi esenţa motociclismului: pasiunea.
Pasiune în toate formele: cu capul pe umeri sau pentru a epata,
cu ochii la vitezometru sau cu pletele în vânt, căutând adrenalina
în offroad sau bucurându-te de un riding pe şosea. Motocislismul
este o lume aparte, iar motocicliştii şi (din ce în ce mai multe în
ultima vreme) motociclistele nişte personaje cu adevărat
romantice.
În concluzie, felicitări celor care au reuşit să organizeze
SMAEB şi în acest an. Au demonstrat că, în ciuda greutăţilor, se
poate merge mai departe. Totul ţine de pasiune şi voinţă, până la
urmă. Vă doresc asfalt uscat şi, dacă sunteţi începători, ride
safe!