Când încep, de fapt, lucrările la Autostrada Comarnic – Braşov?

Autostrada Comarnic – Braşov ne este promisă de mai bine de zece ani deja, primele încercări de dare a acesteia în concesiune datând din 2003-2004. Motivul principal al tergiversărilor este lipsa banilor, însoţită de reticenţa băncilor în a finanţa acest proiect.

În total, autostrada Comarnic – Braşov va „înghiţi“ în cei 29 de ani de concesiune între 3,4 şi 3,7 miliarde de euro, potrivit unei ana­lize a ZF care ia în calcul costul de construire, proiectare, project management şi consultanţă, cheltuielile cu dobânzile, dar şi întreţinerea autostrăzii pe o perioadă de 26 de ani (aceasta din urmă se ridică la 973 milioane de euro). Suma nu include taxe, impozite, alte cos­turi financiare sau inflaţia. Guvernul şi Com­pania Naţională de Autostrăzi şi Dru­muri Na­ţionale din România (CNADNR) es­timau la începutul acestui an că doar costul de construire şi proiectare al autostrăzii Co­mar­nic – Braşov se va ridica la 1,8 mld. euro.

Aceşti bani trebuie asiguraţi din finanţare privată, dar consorţiul Vinci-Strabag-Aktor are probleme în a convinge băncile să finanţeze proiectul.

Principala problemă o constituie, de fapt, traficul prea scăzut pentru ca această autostradă să devină profitabilă în urma instituirii unei taxe de circa 1.5 euro / autoturism, cum este cea avansată de autorităţi. CNADNR estimează că media zilnică anuală (MZA) a traficului pe Comarnic – Braşov va creşte de la 10.000-20.000 de autovehicule în 2015 la 22.000-36.000 în 2030 şi la 36.000-59.000 în anul 2045, iar un calcul simplu arată că, şi dacă am lua în calcul valorile maxime de trafic timp de 30 de ani de zile, constructorii nu ar obţine mai mult de 1 miliard de euro venituri pe timpul concesiunii, dacă taxa se va menţine la acest nivel. Dacă taxa va fi crescută progresiv la 10 euro/50 km, luând în calcul şi inflaţia, constructorii tot nu vor putea obţine mai mult de 2.8 miliarde de euro venituri pe întreaga perioadă a concesionării.

Se impune, astfel, finanţarea cel puţin parţială de la buget, care este însă imposibilă din cauza deficitului mic asumat de România pentru următorii ani. Guvernanţii au amânat procedurile de construire a autostrăzii Piteşti – Sibiu, poate în speranţa că MZA pe Braşov – Comarnic va fi superioară în primii ani de exploatare a autostrăzii şi că acest lucru va conta în acordarea finanţării. Acest lucru nu a avut sorţi de izbândă, tot la fel cum n-au reuşit nici încercările de obţinere de finanţare de la UE pentru o autostradă Sibiu – Braşov, pe alt culoar decât cele prioritare UE. Cu alte cuvinte, bani nu există, din nicio direcţie.

Rămâne de văzut dacă autorităţile vor reuşi să găsească o modalitate prin care să convingă băncile să finanţeze proiectul, fără a-şi asuma cheltuirea de bani de la bugetul statului.

Este autostrada Comarnic – Braşov necesară?

Pentru România în general, da, pentru conexiunea sud – centru, cu siguranţă. Nu doar pentru turiştii care se blochează în fiecare weekend, ci în special pentru traficul de marfă. Însă această necesitate trebuie prioritizată, mai ales în lipsa banilor. Pariul făcut de prim-ministrul Ponta, care a afirmat că nu va mai candida la alegerile parlamentare din 2016 dacă autostrada nu va fi gata până în acel an, este pierdut din start, pentru că autostrăzile nu se construiesc pe pariuri, ci pe date concrete de trafic. Aşa cum am văzut mai sus, un investitor privat îşi va recupera cu mare dificultate banii în 30 de ani de concesiune. Statul şi-i recuperează din creşterea economică generată de o astfel de autostradă precum şi din taxele asociate, dar nu are deocamdată banii pentru a o construi. Este un cerc vicios, deocamdată fără ieşire.

Care este traseul autostrăzii Comarnic – Braşov?

Dacă tronsonul Ploieşti – Comarnic se va continua din actuala bucată de autostradă A3 deja finalizată, la vest de Ploieşti şi apoi paralel cu calea ferată, tronsonul Comarnic-Braşov va avea o lungime de 53,215 km de autostradă propriu-zisă şi aproximativ 7 km de drumuri de legătură (tot in regim de autostradă) spre localităţile pe lângă care trece, respectiv Sinaia, Buşteni, Predeal şi Râşnov. Dificultăţile apar în special pe partea montană a autostrăzii:

Sursa: gândul.info

Aici, avem costuri mari atât din cauza lucrărilor de artă necesare (poduri, viaducte, tuneluri), cât şi din cauza exproprierilor făcute într-o zonă cu terenuri foarte scumpe, inclusiv pentru bretelele de legătură cu staţiunile montane.

„Lungimea totală a lucrărilor de artă este de circa 5,16 km şi cuprinde un număr de 39 de structuri (19 viaducte/poduri ale autostrăzii, 5 pasaje peste autostradă, 15 pasaje inferioare) şi aproximativ 20 de km de tuneluri, câte 9,77 km de tunel pe fiecare sens, astfel: 2,9 km la Sinaia, 3,11 km la Buşteni şi 3,7 km la Predeal. Tronsonul Comarnic-Braşov va începe de la intersecţia dintre DN1 şi DJ 101 R (podul dinspre Breaza) şi se va termina la Cristian, asigurând legătura atât spre Ghimbav, cât şi spre DN 73, în apropierea centurii Braşovului”, conform caietul de sarcini pentru realizarea studiului de impact asupra mediului.

Sursa: CNADNR

Când am putea circula pe autostradă între Comarnic şi Braşov?

În ciuda afirmaţiilor politicienilor, din momentul începerii lucrărilor, ar dura cel puţin doi ani până când întreaga porţiune dintre Comarnic şi Braşov să fie dată în folosinţă. Aşadar, dacă consorţiul căruia i-a fost atribuită în concesiune această parte de autostradă va primi finanţare la mijlocul anului 2015, vom putea circula pe autostrada Comarnic – Braşov cel mai devreme în vara lui 2017.

Luând în calcul şi întârzierile obişnuite cauzate de exproprieri, alunecări de teren, întreruperi de finanţare, contestaţii etc., putem spune că un termen realist pentru începerea lucrărilor la autostrada Comarnic – Braşov este primăvara lui 2016, iar termenul de finalizare este sfârşitul anului 2018 sau primăvara anului 2019.

Merită însă atenţie şi declaraţiile candide făcute de actualul ministru al Transporturilor, Ioan Rus: „Dacă autostrada aceasta costă 100 de lei şi trebuie să plătim în patru ani, la deficit (bugetar – n. r.) îţi intră 25 de lei pe an, pentru că în patru ani se execută autostrada. Dacă Uniunea Europeană, Comisia, ne va lăsa să intre la deficit în cei 25 de ani în care avem de plătit la câştigătorul licitaţiei, 100 împărţit la 25 e 4, avem doar 4 lei în fiecare an la deficitul curent. Asta se analizează acum: risc de trafic, risc de construcţie şi risc de disponibilitate. Funcţie de aceste lucruri, şi pe noi ne vor obliga la 100 de lei deficit anual sau la 4 lei deficit anual. E o mare diferenţă. Noi ducem această discuţie, firma câştigătoare duce discuţia privitor la o construcţie financiară”, a declarat ministrul Transporturilor într-un interviu acordat agenţiei Mediafax.

Conform acestor declaraţii, chiar şi dacă lucrările ar începe în 2015, ele nu s-ar termina mai devreme de 2019.

Orice altă promisiune făcută de guvernanţi nu are rădăcini în realitate. În plus, nu se discută deloc de tronsonul Ploieşti – Comarnic la nivel de autostradă, iar o conexiune la nivel de drum de legătură cu o bandă pe sens ar cauza mai multe probleme în zilele cu trafic intens.

Mai avem, aşadar, de aşteptat până când vom putea circula pe autostradă de la Bucureşti la Braşov. Cel puţin până în 2019.