De ce ni se pare că drumul înapoi acasă e mai scurt decât drumul de acasă până la destinaţie

„Efectul drumului de întoarcere” e numele fenomenului pe care îl experimentăm atunci când drumul de întoarcere de la o destinaţie necunoscută ni se pare mai scurt decât drumul făcut de acasă până la acea destinaţie.

Probabil ai simţit şi tu uneori că acelaşi drum pare mai lung sau mai scurt, deşi distanţa reală e aceeaşi. Ei bine, există câteva ipoteze ştiinţifice care încearcă să explice de ce apare această iluzie atunci când ne aflăm la volan, ipoteze care au fost publicate într-un studiu făcut de cercetătorii de la Universitatea din Kyoto, scrie Vox.

Autorii studiului au recreat condiţiile necesare apariţiei acestui fenomen cu ajutorul unor videoclipuri de 20 de minute, în care un necunoscut şi-a filmat drumurile către anumite destinaţii. În comparaţie cu cei care au vizionat de două ori drumul dus, cei care au văzut drumul în ambele direcţii (dus-întors) au spus că drumul de întoarcere a părut mai scurt.

Iată, aşadar, câteva posibile explicaţii:

1. Drumul de întoarcere ni se pare mai familiar, aşa că trece mai repede

Acest studiu nu e primul care încearcă să arunce lumină peste efectul drumului de întoarcere, dar este unul dintre studiile care spun că familiaritatea joacă un rol important. Alte studii, în schimb, spun că acesta nu e un motiv întemeiat pentru apariţia efectului.

2. Supraestimăm cât timp avem nevoie ca să ne întoarcem acasă, aşa că ni se pare mai rapid

Psihologul Niels van den Ven a concluzionat că de multe ori şoferii se aşteaptă ca drumurile de la destinaţie către casă să dureze mult timp, dar în realitate durează mai puţin. Tot den Ven e de părere că efectul drumului de întoarcere nu apare la persoanele care conduc pe aceleaşi drumuri frecvent, fiindcă aşteptările lor sunt aproape de realitate.

3. Ne facem griji că trebuie să ajungem la timp la destinaţie, dar nu avem o oră exactă pentru întoarcerea acasă

Potrivit Vox, unii cercetători sugerează că efectul drumului de întoarcere poate să apară pentru că avem o oră stabilită pentru a ajunge la o anumită destinaţie, însă nu ne grăbim să ajungem înapoi acasă. În acelaşi timp, însă, această ipoteză a fost contrazisă de unele studii în care oamenii implicaţi plecau către o anumită destinaţie pentru a se relaxa, deci nu să grăbeau, dar totuşi au experimentat efectul drumului de întoarcere.

4. Există o legătură cu amintirea evenimentelor şi povestirea lor

În studiul făcut la Universitatea din Kyoto, cercetătorii nu au o explicaţie finală pentru efectul drumului de întoarcere, însă au observat ceva interesant în timpul experimentului.

Participanţilor li s-a cerut să noteze, fără să se uite la ceas, când credeau ei că au trecut trei minute. Surprinzător sau nu, ambele grupuri (cel care a văzut doar drumul până la destinaţie şi cel care a văzut drumul dus-întors) au perceput trecerea timpului la fel. În schimb, atunci când li s-a cerut să îşi amintească şi să povestească ce s-a întâmplat, diferenţele au început să apară.

O explicaţie plauzibilă, confirmată şi de alte studii, este următoarea: creierul omenesc foloseşte câteva sisteme separate pentru a funcţiona ca un ceas. Unul dintre ele analizează matematic trecerea timpului într-un moment, iar un alt sistem se bazează pe amintiri.

În studiul japonez, se pare că sistemul creierului care contorizează timpul pe baza amintirilor a fost păcălit, din cauză că participanţilor li s-a spus clar că o să fie un drum dus-întors, iar astfel s-ar fi modificat aşteptările lor despre timp.