Cele 10 greşeli ale Poliţiei Rutiere care duc la haosul de pe şosele

Haosul de pe şoselele din România are o cauză fundamentală. Nu, ea nu constă doar în nesimţirea şoferilor români, pentru că aceiaşi şoferi nesimţiţi (şi uneori chiar criminali prin comportament) se cuminţesc subit atunci când ies din ţară şi intră în ţările Vestice, semn că e altceva la mijloc. Cauza este faptul că Poliţia Rutieră din România nu îşi face treaba şi nu aplică legea de fiecare dată, fără excepţie. Din acest motiv, şoferii care se tem să mişte în front în ţările vestice scapă rapid de orice inhibiţii odată ajunşi înapoi în ţară şi îşi fac de cap. Să o recunoaştem, cu toţii facem asta. E atât de simplu.

Dar care sunt principalele greşeli ale poliţiştilor români de la Rutieră? Să vedem…

1. Sunt extrem de împăciuitori

„Oameni suntem”. Asta este deviza Poliţiei Rutiere din România. Din acest motiv îi vezi foarte rar pe şosele, iar atunci când îi vezi, sunt 90% şanse să stea pitiţi după un radar şi atât. Parchezi aiurea, încurci traficul, ai o rablă care se descompune, treci pe roşu, întorci în loc nepermis şi câte şi mai câte? Nicio problemă – în imensa majoritate a cazurilor ei nu vor fi acolo, să aplice legea. Iar dacă vor fi, vor avea alte treburi de făcut, mult mai importante, pesemne. Contravenţii pentru care ai plăti extrem de scump în afara ţării sunt aici fie trecute cu vederea, fie sancţionate blând, căci oameni suntem şi noi, iar legea e dată de nişte nenorociţi pe care îi înjurăm împreună, la urma-urmei…

Număraţi câte reguli de circulaţie sunt încălcate aici. Maşina e parcată. Toată zona are oprirea şi staţionarea interzise

2. Unii încă mai iau şpagă

Bineînţeles, primul vinovat în cazul luării de şpagă eşti tu, cel care o dai pentru a scăpa de rigorile legii. Dar rămâne adevărul că, în România, de foarte multe ori vei fi surprins de poliţişti exact acolo unde nu te-ai aştepta să fie, doar pentru ca ei să-ţi poată sancţiona o încălcare a legii, de multe ori fără periculozitate sau chiar forţată, motiv numai bun de scăpat cu şpagă. Genul radarelor în cascadă, a pititului „la linie continuă” sau la ieşirea din localităţi, acolo unde toată lumea accelerează. Legea e de partea lor, evident, dar scopul poziţionării echipajelor de Poliţie în acest fel nu e nicidecum prevenţia, ci sfânta şpagă. Răstimp, în zone învecinate, legea este încălcată cu brio de toată lumea, cu riscuri mult crescute. Merită?

3. Sunt obsedaţi de viteza excesivă, dar nu unde trebuie

Şoferii români sunt obsedaţi să ajungă cât mai repede la destinaţie, poate tocmai din cauză că infrastructura foarte proastă îi împiedică să facă acest lucru. Dar în loc să prevină cauzele care duc la frustrările în trafic, cum ar fi blocajele din intersecţii sau cauzate de lucrări în carosabil, poliţiştii români se poziţionează de obicei exact acolo unde şoferii accelerează pentru a recupera timpul pierdut. În plus, eu n-am văzut camere radar fixe montate pe aleile dintre blocuri, acolo pe unde toată lumea goneşte cu 50 km/h într-o zonă de 30 km/h, aşa cum vezi în toată lumea civilizată. Viteza excesivă ucide, dar mai ales acolo unde întâlneşte pietoni, nu unde e drumul liber.

Prin pasajele rutiere din România, toată lumea zburdă cu peste 80 km/h. De aici şi accidente extrem de grave. Radar? Neah

4. Nu se interesează deloc de starea drumurilor şi a marcajelor rutiere

Ce contează că Primăria generală n-a dat cu material antiderapant pe la Romană şi că s-a făcut mâzgă alunecoasă, hai să stăm în intersecţie şi să-i pândim pe cei care fac stânga de pe banda de dreapta. A, zboară un Logan de-a curmezişul prin intersecţie? E doar şoferul de vină (şi este primul vinovat, corect), nu şi starea drumului. A, se înfig maşini după maşini într-un „rond” imbecil gândit? Viteza excesivă e de vină, nu marcajele aberante sau lipsa acestora. A, iese careva în decor pe autostradă? Tot viteza e de vină, nu craterele uriaşe căscate în carosabil şi nemarcate în niciun fel, darămite reparate. Rolul activ al Poliţiei Rutiere în această privinţă esenţială pentru siguranţa pe şosele este, în România, ZERO absolut. Dacă ar raporta toate neajunsurile şi ar conlucra cu celelalte autorităţi pentru a sancţiona drastic administratorii drumurilor în cauză, altfel ar sta lucrurile…

5. Nu penalizează oprirea şi staţionarea interzisă

În România toată lumea staţionează cu avariile puse, indiferent dacă prin asta se blochează o bandă de circulaţie şi se formează coloane întregi de maşini – de cele mai multe ori, 30% până la 50% din trafic este blocat de doar 2-3 maşini oprite aiurea la capătul unei străzi.

Cu jumătate de maşină pe spaţiul verde? Ce contează?

„N-am unde parca” este o scuză fără fundament în 100% din cazuri, şoferilor fiindu-le doar lene să meargă 50-100-150 de metri pe jos până unde au treabă. Unii nu concep să se afle la mai mult de 20 de metri de maşina lor, dar nici Poliţia Rutieră nu-şi face treaba – nici în privinţa stabilirii unor restricţii coerente în privinţa parcării (azi avem kilometri întregi de străzi pe care staţionarea este interzisă, deşi toată lumea parchează acolo), nici în privinţa sancţionării celor care chiar încurcă traficul.

Parcarea pe linia de tramvai în reparaţii dintre benzi, în plină intersecţie, lângă Piaţa Rm. Sărat. În Sectorul 3, parcarea în intersecţie e permisă…

News-flash! Nici în marile oraşe europene nu găseşti locuri de parcare, iar când găseşti te costă! Dar acolo nu îndrăzneşte nimeni să-şi lase maşina aiurea, pentru că în doar câteva minute primeşte o amendă usturătoare, de care nu poate scăpa prin contestaţie. E atât de greu ca poliţiştii de la noi să aplice legea în acest caz şi să dea amenzi? Dacă ar aplica-o, foarte multe dintre intersecţiile aglomerate ar fi eliberate, iar banii la buget ar curge!

6. Nu pedepsesc deloc pietonii

Pietonul român este la fel de necivilizat precum şoferul român. Deşi în ultimele luni am mai auzit de câţiva pietoni amendaţi pentru că au traversat pe roşu sau prin loc nepermis, acţiunile Poliţiei sunt sporadice. Dacă ai şti – aşa cum se întâmplă în multe ţări din Vest – că primeşti o amendă grasă dacă traversezi aiurea, ai sta la locul tău. Şi aşa, o mare parte dintre accidentele fatale din România ar fi evitate.

Strecuratul printre maşini e sport naţional, indiferent dacă e roşu sau nu la pietoni. Alergatul pe trecere, idem

7. Nu le pasă de căruţaşii şi bicicliştii de pe şosele

Las la o parte faptul că atelajele animale nu au ce căuta pe şosele, Poliţia nu-şi face absolut deloc treaba în acest sens, nici măcar cu o campanie prin care să-i oblige pe căruţaşi şi pe biciclişti să poarte vestele reflectorizante atunci când se deplasează pe şosea, indiferent dacă e zi sau noapte, dar mai ales seara. Căruţe nesemnalizate cu absolut nimic (sau cu câte o brichetă penibilă), biciclişti pe care îi vezi abia când e prea târziu – toate astea ar fi evitate cu uşurinţă dacă Poliţia Rutieră şi-ar face treaba şi ar porni o campanie de dotare a acestora cu veste reflectorizante, după care ar da amenzi celor care refuză să le poarte. E aşa de greu? Cu vreo 200.000 de euro s-ar dota toţi căruţaşii şi bicicliştii de la noi astfel încât să-i vedem noaptea pe şosea. Fondurile europene zac necheltuite.

De animalele care merg de capul lor pe drumurile naţionale, ce să mai spunem? „E şi ele uameni”, nu? 

8. Nu sancţionează starea tehnică precară a maşinilor

În afara unor campanii sporadice, rar vei vedea oprită o maşină în trafic pentru că scoate nori de fum sau pentru că curg tablele de pe ea. Am vrea să vedem mai multe opriri ale maşinilor înmatriculate în Bulgaria, de cele mai multe ori fiind cele mai răpciugoase rable, dar şi ale camioanelor neconforme cu niciun fel de normă europeană de poluare sau de bun simţ. Să fie câte o campanie trimestrială în acest sens, başca razii la staţiile ITP, să vezi atunci cum nu se vor mai dezagrega maşini în trafic…

În plus, dacă rablele abandonate pe domeniul public ar fi ridicate în colaborare cu Poliţia Locală, s-ar elibera mii de locuri de parcare

9. Nu le pedepsesc de fiecare data dacă nu porţi centura

Una dintre cauzele principale ale morţilor pe şoselele României este faptul că românii se cred invincibili şi au o fobie la adresa centurii de siguranţă. Nu mai vorbim de absenţa cvasi-generală a scaunelor pentru copii, de purtatul acestora în braţe pe scaunul din faţă sau de faptul că toate taxiurile NU au centurile de siguranţă utilizabile pentru pasagerii din spate. Acţiunile poliţiştilor pentru a amenda zdravăn pe cei care nu poartă centura şi pentru a educa publicul să o poarte sunt, din nou, foarte puţine şi sporadice. Idem şi pentru vorbitul la telefon fără hands free, adevărat sport naţional.

Pe locurile din spate dintr-un taxi e imposibil să porţi centura. La impact lateral, şoferul va veni peste tine oricum…

10. Se ascund în spatele lipsurilor materiale

E adevărat, echipajele de la Rutieră abia dacă au bani de combustibil. Dar tocmai aici e cheia. Dacă ar da amenzile proporţional cu măcar jumătate din toate încălcările legii din traficul românesc, ar umple bugetul României cu cel puţin 200 de milioane de euro în fiecare an. Atunci ar avea şi bani de combustibil, dar şi un trafic cu mai puţini morţi, răniţi şi daune materiale. În plus, poate că le-ar creşte şi salariile.

Ah, am menţionat că de multe ori ei înşişi încalcă legea?

Pe scurt: o ţară în care nu se aplică legea e o ţară în care fiecare crede că are dreptate în detrimentul celorlalţi. Fără ca Poliţia Rutieră să devină ceea ce trebuie să fie, şi anume o forţă de temut şi de respectat, respectul faţă de lege va rămâne o utopie în România. Culmea, cu aceiaşi români care ştiu să se cuminţească rapid imediat ce au trecut graniţa…