10 soluţii ieftine pentru traficul din Bucureşti şi marile oraşe

Două iniţiative anunţate zilele acestea i-au lăsat fără grai pe bucureşteni – introducerea mai multor sensuri unice fără sens, dar şi un tunel de 14 kilometri apărut „din senin” în planurile Primăriei Generale, care ar face legătura directă între podul Ciurel şi autostrada A1, la un cost „puţin mai mare” decât cel care s-ar fi înregistrat dacă era aplicat primul plan, la suprafaţă, contestat puternic atât de către societatea civilă, cât şi de către locuitorii din zonă.

Remarcaţi diferenţa masivă între realitate şi planurile Primăriei. Sensurile unice nu rezolvă nici măcar una dintre zonele roşu-aprins (blocate) şi fluidifică traficul acolo unde el deja se mişcă decent

Nu mai abordez celelalte „soluţii” pregătite de Primărie pentru bucureşteni, ci încerc să ofer zece soluţii alternative şi ieftine pentru a scăpa de cel puţin o parte a traficului infernal din Bucureşti şi nu numai.

Fundamental în orice strategie de trafic ar trebui să fie faptul că locuitorii oraşului, iar nu maşinile, sunt cei care au nevoie de transport. Văzut prin această prismă, transportul în oraş nu trebuie să fie dependent de automobilul personal, de multe ori cu o singură persoană la bord, ci de asigurarea unui flux de transport de oameni rapid, civilizat şi confortabil. Pornind de aici, avem zece măsuri rapide şi simple:

1. Amenajarea de parcări subterane şi sancţionarea parcării ilegale în punctele fierbinţi

Acţiuni susţinute ale Poliţiei pentru a amenda contravenienţii care parchează în zonele cu trafic mare şi blochează circulaţia – nu doar că ar aduce bani la buget, dar ar permite fluidizarea imediată a traficului, chiar de mâine, fără costuri.

Nu de un pasaj costisitor este neapărat nevoie la Doamna Ghica / Colentina, ci de eliminarea celor 5-6 maşini care strâng două benzi la una singură. Alternativ, eliminarea pe o porţiune de 200 de metri a spaţiului verde de pe mijloc ar elibera o a treia bandă. 

Cauza aglomeraţiei se vede din satelit, numai edilii nu o văd!

MOTIVAŢIE: Parcarea în locuri nepermise, de multe ori pe prima sau chiar a doua bandă de circulaţie, reduce cu 30-50% capacitatea de trafic a unui drum pe respectiva porţiune. Degeaba faci un bulevard cu patru-cinci benzi pe sens, dacă ele sunt gâtuite într-o ieşire de două benzi, dintre care una e plină de maşini parcate aiurea. De cele mai multe ori, 3-4 maşini plasate într-un loc prost ales pot bloca un bulevard întreg, din cauza întârzierilor pe care le cauzează în traversarea intersecţiilor. Nu e nevoie de pasaje rutiere scumpe, ci doar de eliminarea acelor maşini de pe carosabil.

Degeaba măreşti la 4-5 benzi fluxul de maşini, dacă el se gâtuie apoi în două benzi, blocate la una singură de cele 6-7 maşini parcate aiurea pe Bd. Aerogării, lângă piaţă şi Cocoşatu

SOLUŢIA PE TERMEN SCURT: O campanie de amenzi drastice pentru cei care parchează în loc nepermis şi un plan naţional sau local de ridicare a rablelor parcate pe domeniul public ar permite eliberarea a circa 10% dintre locurile de parcare în doar două luni!

SOLUŢIA PE TERMEN LUNG: construirea de parcări subterane de dimensiuni adaptate necesităţilor zone, concomitentă cu interzicerea parcării în zonele care pot gâtui traficul şi cu realizarea de parcări pe asfalt contra cost, peste tot în zonele centrale. Aceasta ar premite finanţarea bugetului local în acelaşi timp cu fluidizarea traficului. Aşa se procedează peste tot în Vest.

2. Transformarea intersecţiilor în sensuri giratorii ori de câte ori acest lucru este posibil

Transformarea intersecţiilor în sensuri giratorii permite fluidizarea traficului. Aceasta este soluţia corectă, iar nu construcţia unor pasaje supra sau subterane foarte scumpe. Pasaje de milioane de euro, care debuşează în intersecţii in T – cum se întâmplă în cazul pasajului Pipera, sunt o aberaţie costisitoare.

Un sens giratoriu lărgit prin exproprierea terenului dimprejur ar justifica cele 32 de milioane de euro de ambuteiaj suspendat care poartă numele de Pasajul Pipera. Dar cine să îndrăznească să ia 100 mp din terenul bisericii?!

3. Prelungirea culorii roşii a semaforului pentru toate direcţiile cu 3-4 secunde

Aceasta ar permite evacuarea intersecţiei, având în vedere obiceiul românilor de a porni în viteză de la stop şi de a se bloca unii într-alţii. Timpul aparent pierdut ar fi, de fapt, câştigat.

4. Crearea de bretele pentru efectuat virajul de dreapta, cu prioritate pentru pietoni.

Efectuatul manevrei la dreapta ar trebui să fie permis cât mai des, cu galben intermitent. Dublarea benzilor de circulaţie pe bretelele de conexiune cu bulevarde circulate este şi ea necesară – când un bulevard de 3 benzi se restrânge brusc într-una singură, îl poţi lărgi şi la 5 benzi cu sens unic, tot degeaba. Lărgirea bretelelor de legătură este mai importantă şi mai puţin costisitoare decât lărgirea bulevardelor.

5. Realizarea de sensuri unice acolo unde acest lucru este posibil

Sensurile unice pe bulevarde cu tramvai pe mijloc sunt o inovaţie halucinantă a autorităţilor române. Asta nu înseamnă că sensurile unice sunt o idee proastă, cu condiţia ca ele să fie aplicate în special pe distanţe medii, nu lungi. În plus, dacă prima stradă după o intersecţie are sens unic spre dreapta, acolo unde este posibil, în locul virajului spre stânga, care blochează de multe ori traficul, şoferii pot fi dirijaţi să efectueze trei viraje de dreapta. Aparent durează mai mult, dar de fapt elimină blocajele în trafic.

Vezi următoarele cinci soluţii pe pagina următoare